CA Cluj: Guvernul s-a folosit de un exces de putere când a refuzat să organizeze alegeri la CJ

În motivarea magistraţilor Curţii de Apel Cluj, făcută publică miercuri, la o lună şi trei zile de la pronunţarea sentinţei prin care Guvernul este obligat să organizeze alegeri anticipate la Consiliul Judeţean Cluj, se arată că Executivul a refuzat să organizeze alegeri anticipate în termenul legal prevăzut de lege, de 90 de zile, aspect catalogat de magistraţi ca fiind “exces de putere”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

“Conform aceluiaşi act normativ (n.r. - Legea nr. 544/2004 care reglementează termenul legal de organizare a alegerilor anticipate) se asimilează actele administrative şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim. În sensul legii, termenul de refuz nejustificat de a soluţiona o cerere constituie exprimarea explicită cu exces de putere a voinţei de a nu rezolva o cerere a unei persoane, iar exces de putere semnifică exercitarea dreptului de apreciere al autorităţii prin încălcarea limitelor prevăute de lege sau prin încălcarea drepturilor”, se arată în motivarea magistraţilor de la Curtea de Apel Cluj.

Potrivit acestora, Guvernul a motivat faptul că nu a organizat alegeri anticipate pentru conducerea CJ Cluj cu faptul că un astfel de demers ar fi fost costisitor şi ar fi dezechilibrat bugetul de stat, însă magistraţii susţin că termenul de 90 de zile stabilit prin lege era suficient şi pentru rezolvarea eventualelor probleme de natură financiară.

“Ţinând cont de exigenţele interesului unei comunităţi, dar şi de greutăţile întâmpinate în finalizarea procedurilor de organizare a alegerilor parţiale inclusiv sub aspectul financiar, legiuitorul a stabilit un termen rezonabil. Ori în condiţiile în care legea stabileşte un termen rezonabil, iar echilibrul interesului comunităţii locale o impune, nu se poate reţine o justificare în sensul evocat de pârât”, se arată în motivarea Curţii de Apel Cluj.

PNL Cluj a intentat proces Guvernului pentru că nu a organizat alegeri anticipate pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, câştigându-l, în 3 aprilie, la Curtea de Apel Cluj, însă sentinţa nu este definitivă. La proces, Executivul a trimis doar o întâmpinare în care arăta că la Cluj nu au fost organizate alegeri anticipate pentru funcţia de preşedinte al CJ Cluj pentru a nu irosi "nejustificat bani de la bugetul de stat".

Guvernul mai poate ataca sentinţa Curţii de Apel Cluj la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile de la publicarea motivării.

Tot în aprilie, premierul Victor Ponta declara că va respecta decizia finală a instanţei în cazul alegerilor parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, dar aprecia drept "stupidă” ideea organizării unui scrutin după sistemul actual, când acesta va fi schimbat.

"Voi respecta decizia finală a instanţei, dar vreau să explic ceva. Am spus cu toţii, inclusiv PNL, că schimbăm sistemul de vot. Dacă îl schimbăm, atunci să facem alegeri după noul sistem. E cel puţin stupid să spui că vrei să schimbi sistemul de vot, dar vrei să faci alegeri după sistemul vechi, mai ales că este mai puţin de un an până la alegeri. Ideea este să stabilim în ce fel votăm. Şi acum la conducerea CJ Cluj se află PNL-PDL-UDMR, vor fi şi în continuare până la alegeri şi nu îi împiedică nimic”, spunea Ponta.

Ponta să organizeze alegeri locale parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, susţinând că primul-ministru blochează organizarea acestora pentru că le va pierde.

Funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a rămas vacantă în 6 octombrie 2014, când prefectul judeţului, Gheorghe Ioan Vuşcan, a emis ordinul prin care se constată încetarea de drept a mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean al lui Horea Uioreanu, ca urmare a demisiei acestuia.

Horea Uioreanu a fost arestat preventiv în 29 mai 2014 alături de oamenii de afaceri Vasile Pogăcean şi Ioan Bene, pentru fapte de corupţie, iar în 23 iunie 2014 a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnatură privată şi complicitate la spălare de bani.

În prezent, Consiliul Judeţean Cluj este condus de vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte Vakar Istvan (UDMR).