CA Cluj va sesiza Curtea Europeană de Justiţie în dosarul în care este judecat Gicu Gânscă

La Curtea de Apel Cluj a avut loc, vineri, un nou termen în dosarul în care omul de afaceri Gicu Gânscă este judecat pentru manipularea pieţei de capital, alături de directorul general al SSIF BT Securities, Rareş Nilaş, şi de alte persoane.

La acest termen, judecătorul a declarat că s-a sesizat din oficiu şi a decis trimiterea unei sesizări cu mai multe acte din dosar la Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg, instanţă care va stabili dacă piaţa Rasdaq era sau nu reglementată în momentul în care au avut loc tranzacţiile făcute de Gicu Gânscă.

Avocatul Sergiu Bogdan, apărătorul lui Gicu Gânscă, a declarat corespondentului MEDIAFAX că este o practică rar întâlnită şi speră ca totul să se desfăşoare în procedură de urgenţă.

"Totul ar putea dura un an la Curtea Europeană de Justiţie, noi vom depune înscrisuri pentru a dovedi că procesul aduce atingere imaginii clienţilor noştri şi vom cere procedură de urgenţă la Curtea Europeană de Justiţie", a spus Sergiu Bogdan.

Următorul termen la Curtea de Apel Cluj a fost stabilit pentru 29 iunie.

Un om de afaceri din Cluj-Napoca, Gicu Agenor Gânscă, directorul general al SSIF BT Securities, Rareş Nilaş, şi alte trei persoane au fost trimişi în judecată de către procurorii DIICOT, pentru manipularea pieţei de capital.

Conform rechizitoriului, cei doi, precum şi Ana Maria Oprean (agent de servicii de intermedieri financiare), Sergiu Dan Dascăl (director operaţiuni la SSIF BT Securities SA) şi Horea Ionuţ Boboş (economist la Target Capital Cluj) au fost trimişi în judecată pentru manipularea pieţei de capital, iar un avocat, Victor Rusa, a fost trimis în judecată, în acelaşi dosar, pentru mărturie mincinoasă.

Conform rechizitoriului, Gânscă, administrator al mai multor societăţi, unele dintre ele cu profil de construcţii, este acuzat de manipularea bursei de capital în formă continuată, după ce a cumpărat pe baza unui antecontract de vânzare-cumpărare acţiuni la firma ACI Bistriţa, iar ulterior a oficializat tranzacţia pe bursă, pentru a-i da un aspect de legalitate.

"Fapta învinuitului Gânscă Gicu Agenor, care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada noiembrie 2007- februarie 2008 a cumpărat pe piaţa reglementată RASDAQ acţiunile ACIS ale emitentului SA ACI Bistriţa SA în modalităţile prezentate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de manipulare a pieţei de capital, în formă continuată", se arată în rechizitoriu.

Procurorii susţin că Gânscă a încheiat în 2007 cu directorul ACI Bistriţa, Ioan Blaga, un antecontract de vânzare-cumpărare, tranzacţia vizând două pachete de acţiuni, formate din 343.092 de acţiuni, respectiv de 3,66 milioane acţiuni.

Tranzacţia la bursă s-a derulat la preţul stabilit înainte prin antecontractul de vânzare-cumparare a acţiunilor.

Conform procurorilor, Gânscă a manipulat bursa cu ajutorul unor brokeri.

"La ora 13.14 Ana Maria Oprean a introdus un ordin de tranzacţionare în numele lui Ioan Blaga, directorul ACI Bistriţa, pentru vânzarea a 3.663.315 acţiuni la preţul a de 0,1 lei/acţiune. La ora 13.15, acelaşi broker a introdus un alt ordin de tranzacţionare, de data aceasta de cumpărare, în numele omului de afaceri Gicu Gânscă, prin care acesta cumpără cele 3.663.315 de actiuni la acelaşi preţ de 0,1 lei/acţiune (....). Învinuitul Gânscă Gicu Agenor a urmărit şi a reuşit să influenţeze în mod artificial preţul titlului ACIS cu sprijinul numiţilor Rareş Doralin Nilaş, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascăl şi Horea Ionuţ Boboş", se arată în rechizitoriu.

Conform sursei citate, manipularea pieţei de capital s-a materializat prin introducerea ordinelor de cumpărare şi de vânzare în acelaşi moment.

"Manipularea pieţei de capital s-a materializat prin introducerea ordinelor de cumpărare şi de vânzare în acelaşi moment, la acelaşi preş şi cantitate. Este greu de explicat logica acestor tranzacţii în alt mod decât intenţia de a manipula preţul pieţei", se arată în rechizitoriu.

Conform sursei citate, afacerea a fost făcută înainte de data tranzacţionării pe bursă, prin antecontractul de vânzare-cumpărare a acţiunilor.

"Acest tip de înţelegere contravine normelor pieţei de capital deoarece preţul de tranzacţionare este fixat de piaţă, de cerere şi ofertă, iar Bursa de Valori Bucureşti nu recunoaşte aceste tipuri de tranzacţii", se arată în rechizitoriu.

Dosarul a fost disjuns din cel în care preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, a fost trimis în judecată tot pentru săvârşirea infracţiunilor de manipulare a pieţei de capital.

Conform Topului Forbes 500 miliardari români, ediţia 2010, Gânscă are o avere de 15-16 milioane de euro, din construcţii şi imobiliare.

La termenul din 25 februarie, avocaţii lui Gânscă au cerut instanţei, ca, înainte de audierea inculpaţilor, să se solicite un răspuns de la CNVM în care să se precizeze dacă piaţa Rasdaq, folosită pentru tranzacţionarea acţiunilor, este sau nu reglementată.

Avocatul Sergiu Bogdan, apărătorul lui Gânscă, a susţinut, atunci, în faţa judecătorilor, că piaţa Rasdaq, unde au avut loc tranzacţiile despre care procurorii spun că au dus la manipularea pieţei de capital, nu este reglementată, astfel că fapta pentru care clientul său şi ceilalţi au fost trimişi în judecată nu este prevăzută în legea penală.

Instanţa de judecată a admis cererea, considerând că un astfel de răspuns este important pentru soluţionarea cauzei.

La termenul din 30 martie, a fost depus la dosar răspunsul CNVM solicitat de judecătorii Curţii de Apel Cluj privind clarificarea situaţiei dacă piaţa Rasdaq era sau nu reglementată în momentul în care au avut loc tranzacţiile făcute de Gânscă.

Potrivit raportului CNVM, la data tranzacţiilor în care sunt implicaţi omul de afaceri Gicu Gînscă şi directorul general al SSIF BT Securities, Rareş Nilaş, piaţa Rasdaq nu era reglementată.

Răspunsul CNVM arăta, însă, şi faptul că piaţa Rasdaq figura la momentul respectiv, februarie 2008, ca fiind în supravegherea CNVM.

Astfel, procurorii DIICOT au susţinut în faţa instanţei că din această afirmaţie reiese că Rasdaq ar fi avut statutul de piaţă reglementată.

Procurorii DIICOT au mai susţinut că piaţa Rasdaq este una reglementată pentru că a fuzionat prin absorbţie cu Bursa de Valori Bucureşti şi nu mai poate fi vorba de o funcţionare autonomă, astfel că Rasdaq era reglementată la momentul tranzacţionării făcute de Gânscă.

La rândul lor, avocaţii lui Rareş Nilaş şi Gicu Gânscă au arătat că, pentru ca piaţa Rasdaq să fie reglementată, trebuie să existe o decizie a CNVM în acest sens.

Gânscă a susţinut şi faptul că prin acest proces i s-a creat un prejudiciu de imagine fără să facă alte precizări.

Tot la acelaşi termen, judecătorii au admis cererea de disjungere a dosarului pentru avocatul Victor Rusa, judecat pentru mărturie mincinoasă.