CAB: Muscă, selectată pe bază de patriotism, a acceptat fără rezerve colaborarea cu Securitatea

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a stabilit, printr-o decizie irevocabilă din 6 martie 2007, că Mona Muscă a adus atingere unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului prin notele informative date Securităţii în timpul regimului comunist. În 17 mai 2010, Parchetul a închis dosarul Monei Muscă, scoţând-o de sub urmărire penală pentru fals în declaraţii în legătură cu colaborarea cu Securitatea, însă decizia CAB rămâne valabilă.

Mona Muscă, candidând pentru un nou mandat de deputat în 2000, a consemnat într-o declaraţie pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea în sensul de poliţie politică, însă CNSAS a stabilit contrariul, iar Curtea de Apel Bucureşti a confirmat verdictul Colegiului printr-o decizie irevocabilă, publicată în Monitorul Oficial 261 din 2007.

În urma deciziei Curţii, CNSAS a sesizat Parchetul pentru fals în declaraţii iar, după doi ani şi jumătate, procurorul a stabilit că Mona Muscă nu a comis cu intenţie falsul. Astfel, Parchetul a dispus scoaterea de sub urmărire penală a Monei Muscă iar dosarul a fost închis.

Curtea de Apel Bucureşti, în decizia numărul 2 din 6 martie 2007, consemnează că supravegherea informativă din mediul universitar din perioada anterioară recrutării, cât timp Mona Muscă a locuit la Ineu, judeţul Arad, "a fost contactată de organele de Securitate în scopul atragerii la colaborare, furnizând date de interes".

"A semnat olograf cu numele real angajamentul de colaborare cu Securitatea în data de 31 martie 1977, preluând numele conspirativ Dana, acceptând «fără rezerve» colaborarea cu organele de securitate în mod organizat şi cobnspirat, în scopul sprijinirii acestora cu date şi informaţii, în limita cunoştinţelor şi posibilităţilor sale, legate de problema şcolarizării studenţilor străini de la Facultatea Filologie - Universitatea Timişoara, activitatea şi eventualele atitudini inamicale din partea acestora faţă de statul român", se arată în decizia CAB.

Totodată, Curtea arată că recrutarea s-a efectuat pe bază de sentimente patriotice la locuinţa acesteia, moment la care a menţionat că în grupa ce i.-a fost repartizată sunt studenţi greci: unii - membri ai Partidului Comunist din Grecia, alţii - din alte organizaţii politice, aceştia din urmă confesându-i-se că "nu-i văd cu ochi buni pe comunişti".

Potrivit CAB, în perioada 31 martie 1977 - 20 octombrie 1978, Muscă a întocmit 15 note informative scrise, precizate în mapa anexă a dosarului sursă Dana, în care semnalează ofiţerului de legătură în baza sarcinilor trasate despre: studenţii străini de la anul pregătitor, în scopul cunoaşterii strării de spirit şi comportării acestora; unele cadre didactice de la anul pregătitor, în scopul verificării unor surse din Problema "1949" - studenţi străini, astfel: a) "este o fire ciudată, obişnuită cu greutăţile pe care le-a înfruntat singură, fiind cu multă dorinţă şi voinţă de a reuşi în ceea ce şi.-a propus. Uneori este prea impulsivă şi necugetată, dar este de înţeles, aând în vedere problemele familiale foarte dificile pe care a trebuit să le întâmpine şi să le deopăşească. Este bine intenţionată, muncitoare, dornică să realizeze ceva şi să se impună în colectiv. Munceşte foarte mult, atât la clasă cu studenţii, cât şi la bibliotecă, pentru realizarea unor lucrări de cercetare ştiinţifică".; b) munceşte cu multă tragere de inimă - şi nu de puţine ori peste orele de serviciu- punând mai presus de orice îndeplinirea exemplară a sarcinilor de serviciu. Este deosebit de îndatoritoare şi răspunde cu o promptitudine demnă de subliniat solitărilor cadrelor didactice şi solicitărilor studenţilor. Dă dovadă de foarte multă răbdare, mult tact şi multă bunăvoinţă. Are o putere de muncă cu totul remarcabilă şi calitatea muncii ei este la fel. Este un funcţionar model, care ştie să aibă iniţiativă şi să rezolve în mod optim chiar problemele mai dificile sau mai delicate ce apar în cadrul serviciului".

Curtea menţioneză şi preconizarea ţinerii unor şedinţe de către studenţii greci, ori plecarea acestora în diferite localităţi din ţară, respectiv informări verbale pe care le-a făcut Muscă.

"Informaţiile şi semnalările sursei Dana s-au confirmat şi pe alte linii informative. Întâlnirile dintre Dana şi organul de securitate desemnat s-au efectuat în case copnspirative, respectiv Unirea şi Triumf", consemnează CAB.

Astfel, Curtea, în baza materialului probator avut la dispoziţie până la data de 19 septembrie 2006, a stabilit că Monica Octavia Muscă, născută în oraşul Turda, judeţul Cluj, a fost colaborator al poliţiei politice comuniste.