Cadre medicale agresate în spitale. De ce aleg doctorii să nu depună plângeri

"În urmă cu 10-15 ani, în spitalele din România, nu existau sisteme de supraveghere video, nici personal calificat de pază. Acum există, şi totuşi agresiuni se petrec mereu.(...) Sentinţa asupra agresorului trece neobservată. Medicul poate să declare ce vrea el, că a depus sau că nu a depus plângere penală. (...) Percepţia publică este că medicii, asistentele şi farmaciştii sunt nişte avari, nişte şpăgari, asta se induce în ultimii 2-3 ani", a declarat, pentru MEDIAFAX, dr. Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

85% dintre medici au fost agresaţi verbal la locul de muncă în timp de 10,5% susţin că au suferit agresiuni fizice în unităţile medicale, potrivit unui studiu realizat, în 2015, de Fundaţia Colegiului Medicilor Bucureşti. Cu toate acestea, majoritatea cadrelor medicale aleg să nu depună plângere împotriva agresorilor, arată acelaşi studiu.

Sâmbătă dimineaţă, o infirmieră de la Spitalul "Bagdasar Arseni" din Capitală a fost rănită în zona mâinii cu un obiect artizanal încropit, de către un bărbat de 43 de ani, conform unor surse judiciare citate de MEDIAFAX. Marţi, la Spitalul "Marie Curie", tot în Capitală, un medic a fost lovit de tatăl unui pacient pe care îl trata, agresorul fiind cercetat sub control judiciar.

"Cel mai grav a fost un eveniment petrecut acum 7-8 ani, care a dus la apariţia unui act normativ în 2012, este vorba despre un asasinat petrecut asupra unui medic de familie care nu a putut, din cauza normelor, să elibereze o reţetă compensată pacientului său.(...) Scăderea respectului pentru profesiile din sănătate ar fi una dintre cauze. Este posibil ca şi din cauza noastră să se întâmple astfel de lucruri. Noi, medicii, eram obişnuiţi să comunicăm într-un anumit fel. De acum înainte, cetăţenii doresc o altă formă de comunicare, de informare şi noi poate că am rămas în urmă cu nivelul calitativ al comunicării", a afirmat, pentru MEDIAFAX, dr. Gheorghe Borcean, preşedintele CMR.

Un alt caz grav a avut loc în 2015, când un bărbat internat la Spitalul Elias a atacat trei asistente medicale. Pe una a încercat să o strângă de gât şi a muşcat-o, iar o alta a fost îmbrâncită şi a suferit o fractură de tibie, după cum afirma la acea vreme, pentru MEDIAFAX, directorul medical Dana Safta.

În acelaşi an, un medic cardiolog de la Spitalul Judeţean din Drobeta Turnu Severin a fost agresat de rudele unei paciente de 85 de ani pe care o resuscita, în urma unui stop cardiorespirator.

"În urmă cu un an, s-au făcut reclamaţii groaznice că un medic ginecolog nu a putut să constate o malformaţie congenitală, iar copilul s-a născut cu malformaţie. S-a dovedit că medicul nu putea să recunoască malformaţia. (...) Există un prejudiciu în medicină care nu este datorat exclusiv medicului, este prejudiciul bolii ca atare, nu neapărat al actului medical", a afirmat preşedintele CMR pentru MEDIAFAX.

Reprezentanţii medicilor spun că, în urma incidentelor, singurul care are de pierdut este medicul, pentru că, de cele mai multe ori, reputaţia îi este afectată definitiv.

"Potrivit legii, ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă către personalul sanitar se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. Lovirea sau orice alte acte de violenţă împotriva acelui personal se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.(...) Deci lege există şi nu întâmplător, legiuitorul a găsit de cuviinţă să introducă aceste articole. (...) Cel care a făcut fapta este un cetăţean deplasat. Despre agresor nu se interesează nimeni, medicul este cel despre care se vorbeşte", a declarat dr. Gheorghe Borcean pentru MEDIAFAX.