Calcul făcut de Toni Neaşcu, după dezvăluirile privind procurorii şi judecătorii urmăriţi: Unul din 2 magistraţi, supravegheat tehnic

El face o trecere în revistă a dezvăluirilor făcute de judecătorul Lucian Netejoru, şef al Inspecţiei Judiciare, în urmă cu o seară la Antena 3 pe marginea raportului întocmit de inspectorii IJ după controlul făcut la DNA, raport trimis pe 5 aprilie la CSM.

”Două lucruri mi-au atras atenţia in datele prezentate public până acum: numărul membrilor Secţiei pentru judecători a CSM care au avut dosar penal deschis la DNA şi numărul mandatelor de supraveghere emise pe numele unor magistraţi. În 5 ani (2014 - iulie 2018) nu mai puţin de 13 judecători membri ai CSM au avut dosar penal deschis la DNA, în condiţiile în care într-un mandat funcţionează 9 judecători. Practic aproape toţi membrii judecători din cele 2 CSM-uri au avut la un moment dat dosar penal deschis la DNA. În ce îi priveşte pe procurorii din CSM, doar 2 au avut dosar deschis în cei 5 ani”, a comentatul avocatul Adrian Toni Neacşu, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.

Neacşu aminteşte că, potrivit spuselor judecătorului Netejoru, ”în ce priveşte mandatele de supraveghere (interceptare telefonică, supraveghere audio-video, filaj ş.a.) numai de către Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie au fost emise în această perioadă, la solicitarea DNA, 942 de mandate pe numele unor magistraţi. Vârful a fost, raportat la anii controlaţi, în 2015 (413 mandate) şi 2014 (313 mandate), după care, odată cu dezbaterile publice vizând abuzurile DNA cererile au scăzut, ajungând la doar 48 de mandate în 2017. Şi numai această scădere bruscă şi e suficient să înţelegem dimensiunea practicilor abuzive anterioare anului 2016. Aş fi curios şi în legătură cu statisticile celor mai negrii ani, de dinainte de 2014. Nota bene, în acest număr nu intră mandatele date pe siguranţă naţională la cererea SRI, ci doar cererile formulate pentru infracţiuni de corupţie de către DNA”.

În aceste condiţii, concluzionează avocatul, ”nu ştiu care a fost numărul mandatelor de supraveghere emise de către celelalte instanţe la cererea DNA (în special Curţile de apel care sunt competente pentru judecarea magistraţilor), dar cu siguranţă a fost mult mai mare”.

Ca reper, el face o comparaţie cu una dintre cele mai mici curţi de apel din ţară, Alba, ”care a emis în această perioadă cca 200 de mandate de supraveghere, ceea ce înseamnă ca la nivelul tuturor celor 15 curţi de apel ajungem, doar prin extrapolare până ce CSM-ul va publica raportul IJ, la o cifră înspăimântătoare de cu mult peste 2000-2500 de mandate de supraveghere tehnică”.

”Trăgând linie, rezultă că unul din 2 magistraţi (în total există 6.500 de judecători şi procurori) a fost supravegheat tehnic, altfel spus a fost ascultat, interceptat ori filat”, a conchis avocatul.