Campanie pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la manipulare şi dezinformare / Maria Ressa, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, jurnalistă: „Dacă nu ai fapte, nu poţi avea adevăr. Fără adevăr nu poţi avea încredere”

EUvsDisinfo îşi lansează, tot marţi, noua pagină „Learn”, disponibilă pe adresa euvsdisinfo.eu/learn/.

„Learn” îşi propune să îi înveţe pe cititori să înţeleagă relevanţa şi fiabilitatea surselor, cum să reacţioneze la dezinformare şi cum să o raporteze. Conform Cadrului de Competenţe Digitale pentru Cetăţeni (DigComp 2.2), recent publicat, aceste abilităţi fac parte din competenţele digitale ale secolului XXI şi sunt esenţiale pentru ca cetăţenii să fie informaţi.

Pagina explică mecanismele, tacticile, naraţiunile cel mai des întâlnire şi descrie actorii din spatele dezinformării şi manipulării informaţionale. Aceasta oferă o imagine asupra ecosistemului mediatic pro-Kremlin şi explică, de asemenea, filozofia care stă la baza manipulării informaţionale şi a interferenţei străine. În partea despre modalităţile de reacţie cititorii pot găsi tehnici simple, pe care le poate aplica oricine, şi se pot antrena cu ajutorul unor chestionare şi jocuri.

Contracararea dezinformării implică un spectru larg de reacţii. Aşa cum în acest an tema Săptămânii Mondiale a Alfabetizării în domeniul Mass-Media şi al Informaţiilor este „Cultivarea încrederii: Un imperativ al alfabetizării în domeniul mass-media şi al informaţiilor”, s-a cerut unor verificatori de fapte şi specialişti în mass-media de renume mondial să vorbească despre încrederea în mass media şi despre modalităţile de combatere a dezinformării.

Maria Ressa, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, jurnalistă şi directoare executivă a Rappler, o organizaţie de verificare a faptelor din Filipine, consideră că încrederea este fundamentul democraţiei.

„Dacă nu ai fapte, nu poţi avea adevăr. Fără adevăr nu poţi avea încredere. Fără aceste trei lucruri nu avem o realitate comună, nu avem capacitatea de a rezolva nicio problemă, nu avem democraţie”, a spus Maria Ressa. Ea adaugă: „nu vă gândiţi la dezinformare ca la o minciună, ci ca la un sistem de influenţare a comportamentului. Este ca şi cum ai fi afectat de un virus care îţi schimbă modul în care priveşti lumea”.

Ressa recomandă să nu mai partajaţi conţinut pe reţelele de socializare „dacă vă simţiţi furioşi, dacă urâţi pe cineva sau vă temeţi pentru viitorul vostru – atunci reţelele de socializare vă fac să distribuiţi”.

Potrivit lui Vadym Miskyi, un verificator de fapte din cadrul organizaţiei ucrainene Detector media şi autorul unui podcast despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dezinformarea este o forţă corozivă, creată atunci când faptele sunt distorsionate. Antidotul? Alfabetizarea în domeniul mass-media, şi anume „încrederea în sursa informaţiilor. Puterea de a fi informat”.

Ksenia Luchenko, doctor în filozofie, jurnalistă şi fostă şefă a programelor educaţionale în domeniul mass-media din universităţile ruseşti, remarcă faptul că „propagandiştii şi producătorii conştienţi de falsuri vizează cel mai slab şi mai delicat lucru din fiecare fiinţă umană – sentimentele, traumele, speranţele şi temerile – şi le folosesc cu cinism pentru manipulare”. Ea vede o posibilă soluţie în cunoaştere şi în competenţele digitale: „persoanele cu un nivel ridicat de cunoştinţe mediatice sunt mai puţin predispuse la manipulare; ele nu intră în panică, ci se simt încrezătoare, ceea ce le permite să fie eficiente şi calme”.