Cardul de sănătate, obligatoriu de la 1 septembrie. Luni mai erau de ridicat circa 300.000 de carduri

Începând de marţi, cei care au cardul de sănătate emis şi au nevoie de un serviciu medical care nu reprezintă o urgenţă trebuie să meargă la medic cu acest document. Asiguraţii cărora nu le-a fost emis cardul vor beneficia în continuare de servicii, după ce medicul va vedea în sistem că nu le-a fost eliberat documentul, fără a avea nevoie de adeverinţă de la casa de asigurări de sănătate de care aparţin.

"Atât timp cât cardul este între Imprimerie şi Poştă, între Poştă şi domiciliu, între Poştă şi Casă mi se pare normal ca pacientul să primească serviciile medicale atunci când are nevoie de ele. Îl considerăm card emis în momentul în care cardul a ajuns la cetăţean sau cardul, din diverse motive, s-a întors la casa de asigurări", a explicat preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea.

Pe de altă parte, sunt carduri de sănătate emise şi distribuite prin Poştă care însă nu au ajuns la destinatari întrucât aceştia nu au fost găsiţi. Acestea au fost returnate caselor de asigurări, însă titularii nu au mers să le ridice, chiar dacă, în unele cazuri, au primit şi sms-uri de atenţionare. Aceşti asiguraţi nu vor primi servicii medicale din 1 septembrie, în absenţa cardului.

Luni, la casele de asigurări de sănătate se aflau aproximativ 300.000 de carduri care trebuie ridicate de asiguraţi.

La Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) luni mai erau neridicate 71.926 de carduri de sănătate.

Purtătorul de cuvânt a CASMB, Cristina Călinoiu, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX că începând din 25 august şi până în prezent doar 624 de persoane s-au prezentat la sediul instituţiei din strada Vasile Lascăr din Capitală pentru a-şi ridica actele, în pofida anunţului făcut de preşedintele CNAS, potrivit căruia din 1 septembrie utilizarea cardului devine obligatorie pentru toţi asiguraţii.

”În sediul din strada Vasile Lascăr toată săptămâna trecută s-au prezentat doar 624 de persoane, faţă de începutul lunii mai, când aveam peste o mie de prezentări aproape zilnic. Astăzi (marţi -n.r.), 90 de persoane au venit să îşi ridice cardul, iar la sediul CASMB din strada Ţiţeica au fost depuse în jur de 200 de cereri online sau în scris pentru riricarea cardului”, a declarat Călinoiu.

Asiguraţii care din motive personale sau religioase refuză utilizarea cardului de sănătate vor depune o cerere în scris la casa de asigurări, în care vor menţiona motivele refuzului şi vor restitui cardul de sănătate, în cazul în care l-au primit. Accesul la servicii medicale se va realiza pentru aceşti asiguraţi în baza unei adeverinţe de înlocuire a cardului de sănătate cu termen de valabilitate trei luni. Adeverinţa nu trebuie să rămână la furnizorul de servcii medicale, ci va fi prezentată ori de cate ori asiguratul solicită un serviciu.

Cardul de sănătate se eliberează automat pentru cetăţeni la împlinirea vârstei de 18 ani sau la dobândirea calităţii de asigurat.

"Noi generăm comenzi, nu trebuie nimeni să se ducă la casă să spună că a împlinit ieri 18 ani sau că de ieri are asigurare medicală", explica Ciurchea.

Cei care nu mai plătesc asigurarea de sănătate, după trei luni, au card, dar nu mai este valid.

Furnizorii de servici medicale trebuie să verifice calitatea de asigurat şi situaţia cardului de sănătate pe site-ul CNAS.

Asiguraţii care au pierdut sau deteriorat cardul trebuie să meargă la casa de asigurări să depună o cerere pentru eliberarea unui duplicat şi să plătească 15,5 lei. Duplicatul va fi primit de asigurat tot prin Poştă.

Preşedintele CNAS a atras atenţia că orice furnizor de servicii medicale care va păstra la el cardul de sănătate al asiguratului şi va folosi codul de acces riscă dosar penal. Nimeni nu are voie să păstreze şi să utilizeze cardul în locul titularului, a subliniat el.

Totuşi, pentru persoanele cu afecţiuni psihice pentru care a fost numit un reprezentat legal de către autoritatea competentă se utilizează cardul acestuia din urmă.

Citeşte şi: Casa de Asigurări: Aproape 73.000 de bucureşteni nu şi-au ridicat cardul de sănătate. 10.000, atenţionaţi prin SMS

Citeşte şi: Pacienţi: Cerem 6% pentru sănătate, acces integral la medicamente compensate şi terapii noi

Totodată, sunt scutiţi de utilizarea cardului deţinuţii, persoanele aflate în arest preventiv, cât şi toţi cei internaţi în spitalele de maximă siguranţă, chiar dacă le-a fost eliberat documentul.

Până în prezent, au fost tipărite aproximativ 15 milioane de carduri şi activate peste 8,7 milioane, iar cardul de sănătate este activat atunci când asiguratul solicită un serviciu medical. Anual, aproximativ şase milioane de asiguraţi accesează sistemul de sănătate.

În luna iulie, au fost acordate 13.419.279 de servicii medicale, dintre care 8.864.438 cu card. Fără card au fost acordate 2.428.168 de servicii pentru persoane peste 18 ani şi 2.126.673 pentru cele sub 18 ani.

Din 1 mai, cardul naţional de sănătate trebuia să fie unicul sistem de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Întrucât nu toţi asiguraţii au intrat în posesia cardului, CNAS a decis ca serviciile medicale să fie acordate, o perioadă, atât cu cardul, cât şi fără.

După 1 mai, au fost înregistrate o serie de probleme, pe de-o parte pentru că asiguraţii care nu intraseră în posesia cardului au format cozi la casele de asigurări pentru a-şi ridica documentul şi, pe de altă parte, la activarea cardului în cabinetele medicilor.

Aproape 1.000 de persoane au aşteptat la coadă, în 4 mai, la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti pentru a-şi lua cardul de sănătate sau o adeverinţă, după ce medicii de familie le-au spus că din 1 mai nu vor mai fi primiţi în spitale fără acesta.

Totodată, mai mulţi medici de familie au reclamant că validarea cardului este greoaie, iar sistemul se blochează frecvent. De aceea, în primele zile din mai, unii medici de familie au avut nevoie şi de patru ore pentru a consulta trei pacienţi, după cum au semnalat aceştia.

Potrivit CNAS, cardul naţional de sănătate permite, prin înregistrarea fiecărui serviciu medical acordat, un control mai bun al utilizării fondurilor din sănătate.