Care sunt opţiunile tinerilor care nu obţin diploma de Bacalaureat

Anul trecut, doar 116.000 din absolvenţii promoţiei 2017 s-au înscris pentru a susţine examenul de Bacalaureat din cei 200.000 de elevi care au terminat clasa a XII-a.

Printre motivele care-i determină pe liceeni să nu se înscrie la examenul maturităţii se numără frica de eşec, sărăcia şi dorinţa de a nu-şi continua studiile.

„Ştim foarte bine situaţia care există în România cu privire la gradul ridicat de sărăcie, în special în mediul rural. Foarte mulţi tineri din mediul rural au acest risc, de a nu absolvi liceul din cauza sărăciei. Mulţi nu se înscriu la Bacalaureat din cauza că nu au bani pentru meditaţii şi le este frică de un eşec. (...) Unii simt constrângeri din partea familiei să-şi câştige existenţa cât mai repede, iar astfel mulţi renunţă la a se înscrie pentru a susţine Bacalaureatul”, a precizat, pentru MEDIAFAX , preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Ioana Băltăreţu.

Specialiştii susţin că fenomenul elevilor care nu se înscriu pentru a susţine examenul de Bacalaureat este mai amplu, având rădăcinile încă din clasele primare şi gimnaziale.

„Noi ne permitem în continuare ca şi ţară să pierdem cam o jumătate din generaţie, dar constatăm acest lucru şi ne punem mâinele în cap abia la finalul clasei a XII-a, când elevii ori nu se înscriu la bac, ori dacă se înscriu îl pică.(...) Copii care au luat sub 5 la evaluarea naţională merg în continuare la liceu, pentru că învăţământul este obligatoriu până în clasa a X-a. Pentru acei care deja sunt în clasa a X-a nu există un examen care să-i elimine pe unii şi să-i direcţioneze către o cale profesională”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu.

Vişoianu susţine că o parte dintre aceşti tineri pleacă peste hotare, iar acolo viitorul lor este incert.

„Unii dintre aceştia se vor înscrie la şomaj, atâta timp cât va exista, iar alţii vor rămâne în familie devenind o presiune, pentru că trebuie cheltuieli pentru întreţinere. Unii dintre ei vor pleca să muncească în străinătate, cel puţin în sezonul de construcţii. Există posibilitatea ca unii să devină delicvenţi, să aibă practici nesănătoase. (...) Sunt o forţă de muncă de care statul îşi bate joc că nici nu i-a educat, nici nu i-a calificat şi reprezint un potenţial de creştere ratat a României”, a spus Daniela Vişoianu.

Specialiştii sunt de părere că motivul pentru care aceşti tineri ajung să nu aibă o diplomă de Bacalaureat este sistemul neperformant din România.

„Mulţi elevi cred că este mult mai important să faci bani, nu contează cum şi în ce fel, decât să mergi la şcoală. (...) Sistemul nostru educaţional nu este centrat pe nevoile noastre majore, încă ne lăudăm cu un sistem educaţional formal, în condiţiile în care 40% din elevi sunt analfabeţi. Abandonul sesiunii de Bac este un punct final a unei traiectorii care a fost sortite eşecului. România are cel mai neperformant sistem educaţional din Uniunea Europeană, suntem pe ultimul loc”, a spus sociologul Gelu Duminică.

Totodată, sociologul susţine că este important ca tinerii să dobândească o competenţă cerută de piaţa muncii.

„Nici nu este normal ca toată lumea să aibă diplomă de bac. România ca orice stat are nevoie de muncitori care să aibă diplomă de calificare şi competenţe. Copilul nu trebuie să aibă diplomă, trebuie să aibă o competenţă. Ceea ce contează este o competenţă. Aceşti copii pot să meargă să înveţe o meserie care ulterior îi va ajuta să-şi câştige existenţa”, a precizat Gelu Duminică

Reprezentanţii Fedraţiei Asociaţilor de Părinţi sunt de părere că adulţii au un rol important în a urmări activitatea copilului şi a-i recomanda o şcoală profesională, dacă este cazul.

„Faptul că nu se înscriu elevii la bac nu trebuie să îi surprindă pe părinţi, pentru că de-a lungul anilor de liceu un părinte trebuie să ştie activitatea propriului copil. (...) Cred că trebui să punem accent pe şcolile de meserii. Părinţii trebuie convinşi că nu este obligatoriu ca fiecare copil să termine liceul, sunt meserii la ora actuală care sunt foarte bine plătite, care pot asigura o viaţă de familie liniştită. Copii care sunt slabi şi nu vor să înveţe trebuie ghidaţi către meserii şi şcoli profesionale, nu către examenul de Bacalaureat”, a spus preşedintele Asociaţiei de Părinţi din România, Iulian Cristache.

Potrivit unui raport al Oficiului European de Statistică (Eurostat), numărul tinerilor din România cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani, care nu sunt înscrişi la o instituţie de învăţământ sau la un loc de muncă este de 20% din totalul populaţie, faţă de 15% în Uniunea Europeană.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), peste 18 mii de locuri de muncă vacantă sunt destinate persoanelor fără diplomă de Bacalaureat.

„Din totalul locuri de muncă vacante aflate în evidenţa ANOFM, 8.751 locuri de muncă necesită studii liceale, 173 erau oferite persoanelor cu studii postliceale, iar 9.911 erau destinate persoanelor cu studii profesionale”, se arată într-un răspuns ANOFM, la solicitarea MEDIAFAX.

Totodată, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) oferă posibilitatea tinerilor care au promovat sau nu examenul de Bacalaureat o indemnizaţie de şomaj. Aceasta este de 250 de lei pe lună şi se acordă, la cerere, pentru o perioadă de şase luni.

„Menţionăm că în anul 2017, prin serviciile oferite de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, au fost încadrate în muncă 73.838 persoane cu studii profesionale, 96.264 persoane cu studii liceale, iar 8.007 persoane cu studii postliceale”, mai precizează ANOFM.

Sursa citată precizează că domeniile în care nu se cere diplomă de Bacalaureat, la angajare, sunt: lucrări de construcţii, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activităţi de protecţie şi gardă sau restaurante.

La solicitarea MEDIAFAX, Ministerul Educaţiei Naţionale a menţionat că absolvenţii de liceu care nu susţin examenul de Bacalaureat pot continua formarea profesională prin învăţământul terţiar nonuniversiar – şcoală postliceală.

De asemenea, MEN precizează că absolvenţii care termină liceul şi nu se înscriu imediat la examenul final, au posibilitatea de a se înscrie la acest examen în următoarele sesiuni care se organizează anual la nivel naţional.

Pentru sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului din acest an s-au înscris aproximativ 18.000 de absolvenţi din seriile anterioare, iar în aceeaşi sesiune a anului trecut, au fost peste 19.500 de candidaţi.