Cartel Alfa acuză Guvernul de încercare de intimidare a participanţilor la greva de joi

CNS "Cartel Alfa" prezintă o adresă trimisă de ministrul delegat Liviu Pop prefecţilor, privind prevederile legale referitoare la greva generală în administraţia publică organizată joi.

Sindicaliştii clasifică drept "încercări de intimidare", afirmaţii din această adresă precum "spre deosebire de reglementarea anterioară, sub imperiul Legii nr. 62/2011 a dialogului social vor putea fi solicitate despagubiri, în cazul grevei nelegale, nu numai de la organizatorii grevei, dar şi de la simplii participanţi la aceasta".

Astfel, ei îl acuză pe Liviu Pop că "încearcă, prin intermediul prefecţilor din fiecare judeţ, să ducă o campanie de intimidare a membrilor de sindicat, a lucrătorilor din administraţia publică", care intenţionează să participre la grevă.

"Solicităm prim-ministrului V.V. Ponta demiterea ministrului delegat pentru dialog social, daca într-adevăr această acţiune nu reprezintă acţiunea asumată de guvern", se mai arată în comunicatul confederaţiei.

Activitatea din primăriile şi consiliile judeţene din toată ţara va fi blocată joi, din cauza grevei generale, care începe la ora 08.00, funcţionarii din administraţia publică locală cerând majorarea salariilor cu 10 la sută şi acordarea tichetelor de masă sau a normei de hrană.

Acţiunea de protest începe la ora 8.00 şi se încheie la ora 16.00, funcţionarii urmând să meargă la serviciu, însă fără să lucreze, fiind eliberate doar certificate de deces.

Tot joi, aproximativ 600 de funcţionari publici vor participa, între orele 10.00 şi 12.00, la un miting în faţa Primăriei Capitalei.

Greva generală de joi este organizată de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), acţiunea de protest fiind sprijinită de Confederaţia "Cartel Alfa".

Potrivit secretarului general al FNSA, Bogdan Şchiop, acţiunea de protest este declanşată ca urmare a nepăsării şi dezinteresului manifestate de Guvern faţă de problemele generate de salarizarea deficitară a angajaţilor din administraţia publică locală, cea mai slab plătită categorie de salariaţi din sistemul bugetar.

"Au fost colectate aproape 18.000 de semnături din partea membrilor de sindicat care susţin declanşarea grevei. Activitatea în instituţiile publice va fi întreruptă aproape în totalitate, urmând să asigurăm în ziua grevei generale doar serviciile de decese şi de plată a amenzilor care trebuie achitate în 24 de ore", a spus Suciu.

Sindicaliştii din administraţia publică locală cer reglementarea şi liberalizarea acordării tichetelor de masă sau a normei de hrană pentru toţi salariaţii din administraţia publică, începând cu anul 2015, în limita bugetelor aprobate prin hotărâri de consiliu, în măsura în care aceste instituţii sunt finanţate parţial şi din venituri proprii.

De asemenea, sindicaliştii cer majorarea cu aproximativ 10 la sută a salariilor pentru angajaţii din administraţia publică locală sau aplicarea, din acest an, a Legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

În grevă generală vor fi aproximativ 30 la sută din totalul salariaţilor din administraţia publică locală, respectiv aproximativ 29.000 de persoane, cele care au făcut, în februarie, o grevă de avertisment, a declarat Petru Dandea, vicepreşedintele "Cartel Alfa", confederaţie sindicală la care este asociată Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie.

După greva generală de o zi, va fi organizat un miting la Bucureşti, în 27 mai, la care sunt aşteptate să participe 3.000 de persoane. De asemenea, va fi organizată o acţiune de strângere de semnături pentru a fi declanşată greva generală pe termen nelimitat în administraţia publică, în septembrie sau octombrie.

Petru Dandea a mai spus că sindicaliştii nu înţeleg de ce preşedintele Klaus Iohannis a chemat sindicatele la discuţie joi, exact când ei declanşează greva generală de o zi, dar că vor merge la discuţii şi îi vom comunica problemele cu care se confruntă.

Citeşte şi: Iohannis invită sindicatele la discuţii, joi, la Cotroceni. Sindicatele anunţă că vor cere reformare legislativă şi instituţională

El mai spune că reprezentaţii Guvernului acuză FNSA de faptul că ar organiza ilegal acţiunea de protest de joi, însă a precizat că sindicatele nu au voie să facă grevă pentru a cere aprobarea unui act normativ, dar în acest caz confederaţia sindicală cere aplicarea unei legi deja aprobată, respectiv Legea salarizării unitare.

"Am încercat să găsim soluţii prin dialog cu Guvernul României la problemele grave din administraţia publică, generate de neaplicarea Legii 284/2010 a salarizării unitare. Neaplicarea an de an a legii a dus la o situaţie extrem de gravă în administraţia publică. Mai mult de 20 de clase de salarizare sunt sub pragul salariului minim pe economie, iar prin creşterea salariului minim şi neaplicarea legii, peste 25% din funcţionarii publici şi personalul contractual sunt în zona salariuului minim pe economie, adică sub 1.000 de lei", a precizat Dandea.

Şi Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţia Locală (FNSAL) a decis să declanşeze joi grevă de solidaritate cu toţi salariaţii din administraţia locală.

Potrivit preşedintelui FNSAL, Răzvan Bordeanu, greva se va desfăşura în toate instituţiile din administraţia locală din ţară, respectiv consilii judeţene, primării şi instituţii aflate sub autoritatea acestora.

Bordeanu a precizat că acţiunea de protest va fi sprijinită şi de Alianţa Naţională a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex, care a început deja strângerea de semnături pentru susţinerea de acţiuni de protest în întregul sistem bugetar.

Liderul sindical a precizat că în administraţia locală sunt cele mai mici venituri din economie, aceştia având o medie lunară a venitului de 1.080 de lei.

În timpul grevei generale din administraţia locală, preşedintele Klaus Iohannis va discuta, la Palatul Cotroceni, de la ora 11.00, cu liderii Blocului Naţional Sindical, Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel Alfa", Confederaţiei Sindicale Meridian, Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România - Frăţia şi Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.

FNSA a declanşat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înştiinţat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora.

Guvernul propune, într-o nouă lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.