"Cartel Alfa" cere demisia premierului în urma deciziei CC privind Legea Educaţiei

Confederaţia "Cartel Alfa" consideră că premierul Emil Boc ar trebui să-şi dea în acest moment demisia de onoare, deoarece nu este prima oară când Guvernul Boc încearcă să nu respecte prevederile constituţionale, eludând rolul statului de drept, făcând referire la cazul deciziilor referitoare la politizarea funcţiilor de conducere din instituţiile deconcentrate, se arată într-un comunicat de miercuri al sindicaliştilor.

"Demisia de onoare a premierului Emil Boc ar fi primul semnal că democraţia în România începe să-şi revină la justa ei valoare, iar societatea românească ar avea toate şansele de reîntoarcere la normalitate", precizează conducerea "Cartel Alfa" în comunicat.

Confederaţia "Cartel Alfa" salută decizia Curţii Constituţionale care a decis, cu majoritate de voturi, că asumarea răspunderii pe Legea Educaţiei este neconstituţională, judecătorii constatând că există un conflict juridic între Parlament şi Guvern deoarece Executivul şi-a asumat răspunderea pe o lege care era deja în dezbatere parlamentară. Drept urmare, Legea Educaţiei, adoptată de Camera Deputaţilor îşi continuă traseul la Senat.

Curtea Constituţională s-a pronunţat astfel împotriva Guvernului care a încercat să impună un conţinut al Legii Educaţiei încălcând legile în vigoare şi forţând nota în ciuda faptului că era vorba despre o lege extrem de importantă pentru viitorul ţării, subliniază "Cartel Alfa".

Curtea Constituţională a constatat, miercuri, că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, ca urmare a retragerii Legii educaţiei din Senat, de către Executiv.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a înaintat Curţii Constituţionale (CC) o sesizare referitoare la Legea educaţiei, reclamând un conflict juridic de natură constituţională cu Guvernul.

Geoană afirma că acest conflict a fost iniţiat în momentul în care Guvernul a decis să retragă din Senat proiectul Legii educaţiei şi să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru adoptarea acesteia. "Guvernul Boc, într-o incarnaţiune anterioară a sa, a făcut un lucru similar în 2009, şi după un an de zile încearcă acelaşi lucru", adăuga el, precizând că angajarea răspunderii pe Legea educaţiei a mai fost respinsă de CC anul trecut, cu motivaţia că angajarea răspunderii Guvernului nu poate fi folosită decât în cazuri excepţionale.

Între timp, în 28 octombrie, Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe Legea educaţiei.

Anterior, în 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Legea educaţiei asumată de Guvern în 15 septembrie 2008.

În motivarea deciziei, Curtea Constituţională a arătat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum şi în orice condiţii, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepţie.

De asemenea, judecătorii constituţionali arătau atunci că dreptul Guvernului de a stabili conţinutul şi structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie să se supună unor condiţii impuse ori desprinse din realitate pentru programul său de guvernare, ignorarea echivalând cu subminarea raporturilor între puteri.

Curtea Constituţională admitea, astfel, o sesizare a parlamentarilor liberali care au reclamat mai multe prevederi ca fiind neconforme cu legea fundamentală, printre care şi aceea legată de faptul că profesorii care deţin funcţia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic.

Ulterior, în primavara anului 2010, Guvernul a înaintat Parlamentului un nou proiect al Legii educaţiei.