Cât de pestriţă mai este România? Tudorel Andrei, preşedintele INS, lămureşte eterna dilemă: suntem sau nu 19.200.000 de locuitori?

Invitat în emisiunea „InSecuritate”, de la Aleph News, Tudorel  Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, răspunde la eterna dilemă şi anume aceea dacă suntem sau nu 19.200.000 de locuitori. Bogdan Nicolae şi invitatul său fac un recensământ necesar al celor care suntem şi al celor care vom fi.

Aşadar, cât de pestriţă mai este România şi cum arată harta statisticii din ţara noastră? Sunt datele statistice un apanaj al guvernanţilor sau un instrument de bază al democraţiei? Bate uneori statistica mitul prosperităţii?

Tudorel Andrei: „Nimeni nu poate să ofere o dată înaintea publicării printr-un comunicat de presă”

„Datele statistice, în trecut, erau un apanaj al Guvernului. Nu e vorba numai de România, în majoritatea ţărilor. În prezent, s-a schimbat radical poziţia statisticii oficiale, în sensul că este un instrument de bază al democraţiei şi, din acest motiv, datele statistice nu mai sunt oferite în mod preferenţial Guvernelor, ci sunt oferite în acelaşi timp tuturor utilizatorilor de date. Institutul Naţional de Statistică, ca de altfel, Eurostatul, orice oficiu de statistică, oferă în acelaşi timp datele statistice tuturor utilizatorilor statistici. Nimeni nu poate să ofere o dată înaintea publicării printr-un comunicat de presă”, explică Tudorel Andrei.  

Tudorel Andrei, despre cei 162 de ani de statistică: ,,Este o activitate atractivă prin ceea ce înseamnă statistica, dar este mai puţin atractivă prin ceea ce înseamnă salariul”

Tudorel Andrei vorbeşte – în contextul „Zilei Statisticianului” din 11 iulie 2021 – despre statistica zilelor noastre, una care foloseşte instrumente dintre cele mai diversificate şi care ţine pasul cu tehnologia.

Partea mai puţin atractivă o reprezintă însă nivelul de salarizare, motiv pentru care invitatul lui Bogdan Nicolae susţine că este greu să atragi şi să păstrezi în instituţie un IT-ist sau un matematician bun.

„Munca de statistician este una foarte dificilă şi aici avem două aspecte. Pe de o parte, este relaţia cu agentul economic, cu populaţia – practic este partea de culegere a datelor, iar pe de altă parte este vorba de prelucrarea acestor date, cu instrumente dintre cele mai diversificate. Statistica zilelor noastre nu mai este o activitate plictisitoare care constă în adunarea pe linie şi pe coloană a unor numere şi obţinerea unor totaluri. Înseamnă big data, înseamnă surse administrative, înseamnă proiectare de sondaje, de cercetări statistice speciale.

Din păcate, este o activitate atractivă prin ceea ce înseamnă statistica, dar este mai puţin atractivă prin ceea ce înseamnă salariul. Este foarte greu să aduci un tânăr absolvent de universitate dacă el este angajat cu 2.200-2.500. Există tineri care stau în instituţie, dar, din păcate - o spun cu durere - pentru a acumula experienţă şi pentru a merge într-o altă zonă din care să câştige venituri mult mai bune.”

Tudorel Andrei: „Din păcate, suntem într-o instituţie publică în care personalul este angajat după o Lege a Salarizării Unitare”

„Indiferent de nivelul de calificare, ai o bine-cunoscută grilă. Şi, în aceste condiţii, este foarte greu să atragi IT-işti buni, este foarte greu să atragi matematicieni buni, este foarte greu să-i ţii pe cei care sunt în instituţie pentru că este salarizare unică, dar să ştiţi că este o mare diferenţă între instituţii. Eu sper că se va rezolva şi suntem în curs să punem pe actul de legiferare o nouă Lege a Statisticii. O nouă Lege a Statisticii oficiale care să vină să redefinească standardul statisticianului şi în egală măsură să redefinească poziţia statisticianului în ierarhia administraţiei publice.  

Statistica (n.r. statistica oficială) este un instrument care va folosi atât guvernantului, cât şi societăţii civile. Pentru că, indiferent, dacă eşti la guvernare, ajungi în opoziţie, statistica rămâne un instrument pe care poţi să-l foloseşti indiferent de poziţia pe care o ai. Şi, din acest motiv, eu consider că este instrumentul vital pentru o democraţie sănătoasă şi pentru realizarea unor dezbateri în cunoştinţă de cauză”, explică Tudorel Andrei.  

Ce spune preşedintele INS despre insecuritatea cifrelor?

Tudorel Andrei devoalează faptul că populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2021 este de 19.180.000. Acesta explică, prin ochii şi cu experienţa specialistului, motivul pentru care statistica oferă şi a doua populaţie, populaţia după domiciliu, egală cu 22.100.000.

„În anul 1989, România avea peste 23 de milioane de locuitori şi în decurs de 30 de ani, pe care naturală sau prin migraţie internaţională, am pierdut peste 4 milioane de locuitori. Astăzi vă pot spune, cu destul de multă exactitate, populaţia rezidentă a României - şi aici pot să revin să aduc unele clarificări - la 1 ianuarie 2021 este de 19.180.000. Care este clarificarea? În populaţia rezidentă includem românii care sunt în România, dar şi cei care sunt plecaţi în străinătate, mai puţin de 12 luni. Migraţia, conform definiţiei Eurostat, cuprinde cetăţenii români plecaţi în străinătate pe o perioadă mai mare de 12 luni.

Poate de aici apar şi acele controverse. Suntem sau nu suntem 19.200.000? Sau este şi întrebarea cealaltă: de ce statistica oferă şi a doua populaţie, populaţia după domiciliu, egală cu 22.100.000? Pentru că aceştia au un domiciliu în România şi sunt foarte importanţi, indiferent că sunt aici sau sunt plecaţi în străinătate.”

Tudorel Andrei: „Dacă în ‘89 aveam în jur de 360.000 de copii născuţi an de an, am ajuns în 2020 să avem undeva în jur de 180.000 de copii născuţi”

„Să nu uităm ce însemnau anii dinainte de 1989. Însemna o intervenţie forţată în viaţa fiecărei familii pentru a creşte populaţia României. Practic, persoana avea foarte puţini factori de decizie în a accepta sau a nu accepta un copil. După 1989 s-a schimbat radical. Dacă în ‘89 aveam în jur de 360.000 de copii născuţi an de an, am ajuns în 2020 să avem undeva în jur de 180.000 de copii născuţi”, conchide Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.