Cazanciuc: Cât timp la conducerea Ministerului Justiţiei şi Guvernului sunt foşti procurori, statutul nu se va schimba

"Cât timp la conducerera Ministerului Justiţiei se va afla un fost procuror, statutul nu se va schimba. Cât timp la conducerea Guvernului se va afla un prim ministru fost procuror, statutul nu se va schimba", a declarat Cazanciuc, întrebat de jurnalişti în legătură cu declraţiile recente privind o eventuală schimbare a statutului de magistraţi al procurorilor.

Victor Ponta a declarat, luni, că a avut, la Cotroceni, o discuţie "mai puţin formală" cu preşedintele Klaus Iohannis despre ordinea constituţională în România şi despre faptul că în stat trebuie să existe trei puteri -juridică, legislativă şi executivă- care trebuie să se respecte, cu asigurarea independenţei.

Ponta a subliniat că între cele trei puteri trebuie să existe un anumit tip de comunicare, susţinând că orice membru al Guvernului se adresează Parlamentului prin prim-ministru, care semnează inclusiv răspunsuri la interpelări, şi în mod asemenător preşedintele ţării se adresează direct Parlamentului şi nu prin intermediari.

"Aşa încât, relaţiile între justiţie trebuie făcute prin procurorul general, eventual ministrul Justiţiei. Nu orice fel de procuror se apucă să ancheteze senatorii. La asta m-am referit, mi se pare un lucru extrem de bun-simţ", a declarat Ponta.

Solicitat să comentze propunerile parlamentarilor privind eliminarea procurorilor din categoria magistraţilor, Ponta a arătat că o astfel de propunere ar avea susţinere.

"A fost o propunere a colegilor de la PNL, în 2013, la discuţia pentru revizuirea Constituţiei au propus acest lucru. Eu atunci m-am opus. Poate că am fost subiectiv. Ca fost procuror, am considerat că trebuie să rămână magistraţi. Acum, dacă PNL, îşi mai susţine propunerea, din ce am discutat cu ceilalţi colegi din comisie, cred că va avea sprijin. Doar să nu se fi răzgândit PNL'', a declarat Ponta.

Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Bogdan Gabor, a spus, marţi, în cadrul unei declaraţii de presă, că menţinerea statutului de magistrat al procurorilor este necesară pentru apărarea ordinii de drept, fiind o condiţie fundamentală a garantării intereselor societăţii.

"Secţia pentru procurori a CSM a luat act de lansarea în spaţiul public a temei privind modificarea statutului procurorilor. În acest context reamintim că secţia pentru procurori a plentului CSM s-a exprimat constant în sensul necesităţii menţinerii statutului de magistrat al procurorilor ca şi condiţie fundamentală a garantării unei corecte şi complete reprezentări a intereselor generale ale societăţii, a apărării ordinii de drept şi apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor", a spus Gabor.

Vicepreşedintele CSM a punctat că această poziţie este susţinută şi de Comisia de la Veneţia, conform căreia modificarea statutului procurorilor din România ar putea avea un efect de ameninţare a independenţei Ministerului Public.

"Secţia pentru procurori a CSM îşi exprimă disponibilitatea pentru dialog aplicat şi obiectiv pe această temă cu celelalte puteri ale statului. De asemenea, consecvent argumentelor şi acţiunilor exprimate în comunicările avute cu comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei, CSM se va implica activ în cadrul lucrărilor acestei comisii pe palierele de dezbatere privind autoritatea judecătorească şi înrfăptuirea actului de justiţie", a adăugat procurorul Gabor.

Ponta a mai afirmat anterior că l-a atenţionat pe ministrul Justiţiei că cererea "unui procuror DNA" către Senat privind votul la arestarea unor senatori, inclusiv pentru Şova, încalcă regulile de procedură şi respectul între instituţii, iar ministrul l-a asigurat că va vorbi cu procurorul general.

"Există situaţii în care chiar eu i-am spus ministrului Cazanciuc, când a fost chestia cu un procuror de la DNA care s-a dus să-i ancheteze pe senatori cum au votat, că miniştrii nu se adresează Parlamentului direct, ci prin mine, ca prim-ministru. Preşedintele Iohannis, dacă se adresează Parlamentului, o face sub semnătură, nu pune un consilier sau un portar. "Vezi că e o încălcare gravă a unei reguli de procedură, care de fapt înseamnă respect între instituţii" şi mi-a zis că o să vorbească cu procurorul general şi o să-i spună, nu public. Aici e vorba de respect între instituţii. Senatorii nu sunt angajaţii unui procuror de la DNA, cum nici procurorii nu sunt angajaţii Senatului", a spus Ponta la Antena 3.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut preşedintelui Senatului, prin două cereri, toate înscrisurile întocmite de această Cameră, privind urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a senatorilor în funcţie, în 2014 şi 2015, o altă cerere vizând documentele în cazul senatorului Dan Şova.

Prima cerere adresată Senatului vine din partea Ministerului Pubic, Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie şi este adresată preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, având data de 14 aprilie 2015.

O altă cerere solicită Senatului să comunice, în cel mai scurt timp, toate înscrisurile întocmite de Senatul României, ca urmare a cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din data de 13.03.2015, adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a senatorului Dan Şova, cercetat pentru fapte de corupţie.

Vicepreşedintele Senatului, Ioan Chelaru a declarat că scrisorile primite de la "un procuror de la DNA", prin care se cer înscrisurile în cazul Şova, încalcă procedura, dar este o "chestiune formală", arătând că se va discuta în Biroul Permanent, pentru trimiterea lor la comisia juridică.

Chelaru a explicat că încălcarea procedurii de către DNA se referă la faptul că această corespondenţă trebuia făcută prin Parchetul General şi Ministerul Justiţiei.

Şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că s-a decis sesizarea ministrului Justiţiei, pentru că nu s-au respectat regulile procedurale, în cazul cererilor DNA trimise Senatului, pentru punerea la dispoziţie a tuturor documentelor în cazul Şova, dar că pe fond nu există reţinere în acest sens.

El a arătat că, în urma analizei conducerii Senatului, s-a ajuns la concluzia că cererile din partea DNA nu respectă regulile procedurale privind relaţiile instituţionale între Senat şi Justiţie, pentru că sunt semnate de procurorul DNA şi nu de către Ministerul Justiţiei.