Cazanciuc: Nu există favoriţi sau interferenţe politice pentru funcţia de şef al DIICOT

Robert Cazanciuc le-a transmis procurorilor, prezenţi la bilanţ, că a fost demarat un proces transparent, o competiţie deschisă, pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi le-a cerut acestora să participe la selecţie în aşa fel încât viitoarea conducere să fie aleasă "exclusiv pe criterii de competenţă".

"Vă asigur că viitorul şef al DIICOT va fi ales doar din rândul celor care vor candida şi vă asigur că nu există nici favoriţi, nici interfenţe politice", a spus ministrul Justiţiei.

Cazanciuc a punctat, în cadrul discursului pe care l-a susţinut la bilanţ, că o prioritate a Ministerului Public o constituie combaterea crimei organizate.

Ministrul Justiţiei a participat, marţi, la prezentarea raportului de activitate a Ministerului Public. La eveniment au fost prezenţi, pe lângă procurorul general al României, Tiberiu Niţu, şi conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi procurorul şef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu.

Ministerul Justiţiei a demarat, în 2 martie, procedura de selecţie a viitorului procuror-şef al DIICOT, data limită de depunere a dosarelor fiind 16 martie. Candidaţii care vor fi selectaţi vor susţine interviuri cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, începând din 17 martie.

Citeşte şi: Ministerul Justiţiei a început procedura de selecţie a şefului DIICOT. Candidaturile se pot depune până în 16 martie

Procurorii care doresc să ocupe funcţia de şef al DIICOT trebuie să trimită CV-urile, însoţite de o scrisoare de intenţie, care să cuprindă o scurtă prezentare a candidatului, detalii relevante despre experienţa profesională şi calităţile care îl recomandă pentru ocuparea funcţiei.

Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Ministrul Justiţiei a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie informarea tuturor procurorilor cu privire la posibilitatea depunerii candidaturilor.

Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

Funcţia de şef al DIICOT este asigurată interimar de procurorul şef adjunct, Giorgiana Hosu.

Alina Bica a fost instalată la conducerea DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

În 24 noiembrie 2014, preşedintele a semnat decretul privind eliberare din funcţia de procuror-şef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al direcţiei în 21 noiembrie, după ce a fost reţinută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.

În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Consiliul Superior al Magistraturii a dispus, în 16 decembrie, suspendarea Alinei Bica din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după trimiterea acesteia în judecată.

Alături de Bica sunt judecaţi Crinuţa Dumitrean, fost preşedinte al ANRP şi şefă a comisiei, Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş George Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În acelaşi dosar sunt judecaţi evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Alina Bica mai este judecată într-un dosar, instrumentat de DNA disjuns din primul în care a fost deferită justiţiei. Fostul şef al DIICOT este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu.

În acelaşi dosar sunt judecaţi omul de afaceri Dorin Cocoş, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, şi fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), şi Adriean Videanu, la data faptelor acţionar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Videanu fiind sub control judiciar.

(Serviciul foto al Agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)