Cazanciuc: Raportul MCV, cea mai bună evaluare până în prezent. Sunt şase recomandări pentru MJ, una se referă la procurorul şef DIICOT

UPDATE 16:57 - Cazanciuc: Raportul MCV are şase recomandări pentru MJ; una se referă la procurorul şef DIICOT

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat miercuri că raportul MCV conţine şase recomandări adresate instituţiei pe care o conduce, una dintre acestea referindu-se la nominalizarea unui procuror şef al DIICOT, în baza unei proceduri transparente şi bazate pe merit.

O a doua recomandare se referă la participarea ministrului Justiţiei la efectuarea unei evaluări a procedurii de numire în funcţii de conducere din magistratură, "pentru ca în decembrie 2015 să existe o procedură clară şi detaliată", a adăugat ministrul Justiţiei.

"Cu privire la aceste două recomandări, aş face câteva scurte observaţii. Procedura de numire a procurorului şef DIICOT va respecta cu stricteţe prevederile legale în vigoare şi, cu siguranţă, în urma derulării unei proceduri, această structură va avea la conducere un procuror care va respecta exigenţele de profesionalism şi integritate. În ceea ce priveşte o evaluare normativă a procedurii de numire în funcţii de conducere la nivelul magistraturii, va fi nevoie de un dialog mai strâns cu reprezentantul Comisiei Europene", a mai spus Robert Cazanciuc, într-o conferinţă de presă.

Cea de-a treia recomandare adresată Ministerului Justiţiei (MJ) se referă la elaborarea, împreună cu CSM, a planului de acţiune pentru implementarea şi dezvoltarea sistemului judiciar, cu termene foarte clare. "Strategia a fost adoptată împreună cu sistemul judiciar, împreună cu mai multe ONG-uri care au fost consultate în acest proiect. Cu siguranţă că aşa se va întâmpla şi în legătură cu planul de acţiune", a spus Cazanciuc.

A patra recomandare se referă la explorarea soluţiilor pragmatice care să asigure accesul la instanţe, a mai precizat ministrul Justiţiei.

Cazanciuc susţine că există un dialog pe mai multe planuri cu CSM, pentru a fi asigurat un bun acces la actul de justiţie.

"O a cincea recomandare este îmbunătăţirea colectării datelor statistice privind valorificarea bunurilor confiscate şi asigurarea faptului că noua agenţie poate realiza managementul bunurilor sechestrate şi va lucra cu ANAF, pentru a creşte procentul de valorificare. Avem aprobarea Guvernului din decembrie pentru a înfiinţa această agenţiei cu termen de operaţionalizare martie 2015. În această perioadă vor fi luate mai multe decizii pentru a face operaţională această agenţie, inclusiv angajarea în dezbateri cu ONG-urile, pentru a aduna toate informaţiile în aşa fel încât să facem o instituţie viabilă, nu doar o formă fără fond", a subliniat ministrul Justiţiei.

În fine, a şasea recomandare adresată MJ are legătură cu folosirea strategiei naţionale anticorupţie pentru a identifica domeniile expuse la corupţie şi pentru a elabora măsuri educative şi preventive, cu sprijinul organizaţiilor neguvernamentale. "Rezultatele obţinute până în momentul de faţă în cadrul strategiei naţionale anticorupţie, practic cea mai importantă platformă de prevenire a corupţiei la nivelul administraţiei publice, vor fi valorificate în cadrul proiectului nostru de a prelungi acest proiect şi după 2015", a adăugat Robert Cazanciuc.

Tot referitor la raportul MCV, ministrul Justiţiei a concluzionat faptul că o consolidare a procesului de reformă reprezintă o prioritate majoră pentru instituţia pe care o conduce, dar şi pentru Guvernul României.

"Deşi România şi Comisia Europeană au susţinut, în mod constant, că nu există o legătură între MCV şi aderarea la spaţiul Schengen, în fiecare raport există o contribuţie la conturarea deciziilor statelor membre. În acest context, actualul raport ne permite să acceptăm un dialog cu statele membre, pentru obţinerea unei decizii favorabile României de aderare la spaţiul Schengen în cel mai scurt timp posibil", a conchis ministrul.

"România are astăzi un raport mai bun decât în 2014, fiind cea mai bună evaluare de până în prezent. Este pentru al doilea an consecutiv în care Comisia Europeană constată progrese importante în numeroase domenii şi menţinera unui trend puternic pozitiv", a spus Cazanciuc.

Ministrul Justiţiei a adăugat că raportul marchează o serie de "progrese incontestabile ", cum ar fi intrarea în vigoare cu succes a codurilor penale, efortul sistemului judiciar care s-a adaptat noilor dispoziţii fără sincope, alocarea de către Guvern a resurselor umane şi financiare necesare pentru implementarea codurilor.

"Este remarcat CSM, care a apărat independenţa sistemului judiciar, prin reacţii la toate atacurile exercitate asupra judecătorilor, procurorilor şi asupra, în general, a instituţiilor. Probabil că cel mai important motiv de satisfacţie este că pentru prima dată raportul vorbeşte despre caracterul sustenabil al sistemului judiciar, marcând continuarea creşterii încrederii cetăţenilor în actul de justiţie", a precizat Cazanciuc.

Citeşte şi: Raportul MCV pentru România a fost publicat. Vicepreşedintele CE: România se află pe drumul cel bun

Totuşi, demnitarul a subliniat că ţara noastră nu trebuie să devină o "victimă" a rezultatelor pozitive înregistrate în cadrul raportului MCV. "Raportul tehnic al MCV conţine o analiză corectă, extensivă, atentă şi minuţioasă a situaţiei din România. Constatările tehnice dovedesc faptul că la nivelul Comisiei există experţi care sunt atenţi la situaţia de fapt. (...) România nu trebuie să devină victima propriului succes, iar rezultatele pozitive ale sistemului judiciar nu trebuie folosite împotriva României", a conchis ministrul.

Comisia Europeană a publicat, miercuri, noul raport MCV privind România.

Raportul evaluează progresele recente realizate de România, evidenţiind o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut "o dinamică remarcabilă", se arată în raport.

Totodată, documentul precizează că persistă "un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure".

Experţii apreciază că, "deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică şi productivă dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate".

"Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale", se arată în raport.