Cazanciuc: România îşi face datoria în ceea ce priveşte lupta anticorupţie

Declaraţia a fost făcută luni, la conferinţa de deschidere a proiectului "Promovarea schimbului de bune practici în detectarea, investigarea şi sancţionarea faptelor de corupţie în UE", iniţiat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Cazanciuc a spus, cu acest prilej, că din perspectiva luptei împotriva corupţiei, lucrurile sunt clare, pentru că România are instrumente şi un portofoliu de rechizitorii şi condamnări definitive, care demonstrează că îşi face datoria.

"Pentru cei care îşi pun întrebări cu privire la ce trebuie să urmeze, mesajul este unul clar: avem aici echipa de conducere a unităţilor de parchet, printre ale cărei priorităţi se află combaterea cazurilor de mare corupţie şi criminalitate gravă. Ca ministru al Justiţiei, voi fi alături de această echipă, pentru a ne asigura împreună că măsurile adoptate în ultimii ani se află pe un curs ireversibil. Acesta este, de altfel, angajamentul pe care cu toţii ni l-am asumat prin Strategia Naţională Anticorupţie", a mai spus ministrul Justiţiei.

În acelaşi context, Robert Cazanciuc a subliniat că România, în calitate de membru fondator al al Academiei Internaţionale Anticorupţie, este un susţinător al acesteia, fiind conştientă că este extrem de important să existe un forum academic de dezbateri la nivel regional şi internaţional, pentru a putea înţelege mai bine fenomenul corupţiei şi a găsi instrumente eficiente pentru a fi abordat.

De asemenea, ministrul Justiţiei a arătat că dacă lupta împotriva corupţiei va fi eficientă, România va fi atractivă şi pentru investiţii.

"Vom continua să asigurăm stabilitate şi predictibilitate cadrului normativ, astfel încât track recordul DNA şi al celorlalte instituţii anticorupţie să se menţină la cote înalte de performanţă. Sunt convins că viitoarele rapoarte independente ale MCV, ONU, GRECO şi Moneyval vor reflecta această realitate. Toate aceste demersuri sunt făcute în primul rând pentru cetăţenii români, pentru încrederea pe care aceştia trebuie să o aibă în justiţie. Dacă suntem eficienţi în lupta împotriva corupţiei, vom fi mai atractivi inclusiv pentru investiţii substanţiale în economia românească, având o contribuţie directă la progresul economic al ţării şi al Uniunii Europene", a spus ministrul Justiţiei.

Totodată, Robert Cazanciuc a subliniat că transformarea în realitate a procurorului european poate reprezenta o nouă etapă în constituirea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie în Uniunea Europeană.

"România a susţinut în mod activ necesitatea adoptării unui set comun de standarde minime în scopul armonizării legislaţiei statelor membre împotriva infracţiunilor privind interesele financiare ale Uniunii. Propunerea de directivă, care se află în ultimele etape de negociere, răspunde seriozităţii cu care structurile româneşti abordează acest fenomen infracţional şi interesul pe care îl avem pentru facilitarea cooperării când astfel de cauze au caracter transfrontalier", a subliniat ministrul Justiţiei.

Cazanciuc a mai spus că o zonă de interes o reprezintă şi noul proiect de directivă privind indisponibilizarea şi confiscarea produselor infracţiunii.

"Susţinem adoptarea acestui instrument, care va pune bazele unei cooperări mai eficiente între ţările noastre în materia identificării şi recuperării creanţelor provenite din infracţiuni. Comisia Europeană evaluează costurile criminalităţii la câteva sute de miliarde de euro. Trebuie să returnăm aceşti bani în programe sociale şi eforturi de prevenire a criminalităţii. Folosesc această ocazie pentru a sublinia importanţa instituţiei «confiscării extinse», introdusă anul trecut atât în actualul, cât şi în noul Cod penal. După o perioadă în care a fost cerut insistent, în special de Ministerul Public, dar şi de unii judecători, iată că acest instrument se află la dispoziţia practicienilor", a menţionat Cazanciuc.

Ministrul a mai arătat că un alt element crucial îl reprezintă şi cooperarea inter-agenţii în plan internaţional în vederea recuperării creanţelor, iar Ministerul Justiţiei joacă un rol important în această materie, la nivelul său funcţionând, de aproximativ doi ani, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni (ARO România).

"Structura noastră de tip multidisciplinar a reuşit în scurtul interval de la înfiinţare să câştige încrederea agenţiilor naţionale DNA şi DIICOT, stabilind totodată o cooperare directă şi eficientă cu celelalte 26 de state membre, structuri de tip ARO la nivelul UE, cât şi cu agenţiile similare de la nivelul statelor parte la Convenţia ONU împotriva corupţiei", a spus Cazanciuc.