Video Cazul agenţilor violenţi de la Spitalul Penitenciar Rahova | Avocatul Poporului face anchetă care vizează prevenirea torturii în locurile de detenţie/ Dumitraşcu: Este vorba despre o vendetă personală

Magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au dispus joi arest preventiv pentru patru angajaţi ai Spitalului Penitenciar Rahova, iar alţi patru au primit arest la domiciliu. În dosar s-au făcut mai multe percheziţii, inclusiv la Spitalul Penitenciar Rahova. În aceeaşi cauză, a fost pus sub învinuire şi directorul unităţii, fiind cercetat pentru agresarea mai multor deţinuţi.

Procurorii susţin, în referatul cu propunerea de arestare preventivă şi la domiciliu a celor opt angajaţi ai Spitalului Penitenciar Rahova, că faptele acestora erau cunoscute de către conducerea unităţii, care nu a sesizat organele abilitate, ci a încercat să ascundă infracţiunile.

„După ce un deţinut era agresat de către un agent supraveghetor, acesta beneficia de mici favoruri, cum ar fi permisiunea de a merge la cumpărături, oferirea de ţigări sau cafea, permisiunea de a primi pachete şi vizite suplimentare. În situaţia în care deţinutul insista să reclame faptele săvârşite asupra sa, inculpaţii întocmeau în fals rapoarte de incidente deţinuţilor, pentru a eventuală folosire a forţei împotriva acestuia. Tot în acest scop, deşi în unele cazuri deţinuţii fuseseră externaţi, aceştia erau menţinuţi în penitenciar până la dispariţia mărcilor traumatice sau până se asigurau că deţinutul nu intenţionează să formuleze plângere. În unele cazuri, deţinuţii erau conduşi în alte camere de detenţie unde erau agresaţi, iar apoi relocaţi, urmărind astfel ca ceilalţi deţinuţi să nu intuiască cauzele semnelor de violenţă. Mai exact, deţinuţilor li se comunica că victima agresiunii este în sevraj sau s-a autoagresat”, se arată în referatul procurorilor.

Totodată, sursa citată mai precizează că, atât pentru amânarea transferului deţinuţilor, cât şi pentru ascunderea faptelor, agenţii supraveghetori apelau la medicii de gardă sau medicii curanţi ai deţinuţilor care aprobau scoaterea de pe cursă a acestora sau consemnau în fişele medicale ale deţinuţilor că aceştia nu prezintă leziuni traumatice, fără nicio examinare.

„În cadrul anchetelor desfăşurate, agenţii supraveghetori apelau la alţi deţinuţi, care tot pentru obţinerea unui tratament preferenţial, acceptau să consemneze declaraţii în susţinerea falselor acuzaţii aduse deţinuţilor agresaţi. (...) Faptele sunt cu atât mai grave, cu cât acestea erau cunoscute şi de conducerea Penitenciarului Spital Rahova Bucureşti care nu numai că nu a sesizat organele judiciare sau Serviciul de Inspecţia Penitenciarelor, dar a şi contribuit la ascunderea faptelor. (...) Mai mult, în urma studierii jurisprudenţei naţionale, nu au fost descoperite speţe relevante comparabile din punct de vedere al situaţiei de fapt cu prezenta cauză, astfel că este necesară o reacţie fermă a organelor judiciare”, mai spun procurorii.

Aceştia mai arată că în această cauză, uzul forţei fizice împotriva unor persoane private de libertate care nu se dovedeşte strict necesar, prin raportare la comportamentul acestora, constituie tratamente inumane în sensul art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

„În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Oancea Iulian, se constată că acesta a avut iniţiativa întocmirii unui raport de incident pe numele persoanei vătămate şi a amânării transferului acesteia către un alt penitenciar. Acelaşi inculpat le-a solicitat celorlalţi funcţionari aflaţi în serviciu în seara de 14.01.2018 să întocmească rapoarte de activitate în care să consemneze aspecte neconforme cu realitatea, iar a doua zi, în vederea ascunderii faptei, a participat la deciziile luate de conducerea unităţii. Referitor la inculpaţii Lungu Ciprian Florentin, Stan Marian Valentin şi Dragomir Alexandru, se reţine că aceştia au aplicat în mod direct puternice lovituri persoanelor vătămate, provocându-le totodată puternice suferinţe fizice şi psihice”, mai arată documentul menţionat.

La rândul său, Sorin Dumitraşcu, liderul Federaţiei Sindicatelor din Penitenciare, a declarat vineri că situaţia de la Spitalul Penitenciar Rahova, privind arestul unor angajaţi pentru agresarea unor deţinuţi, este rezultatul unei vendete personale şi că acuzaţiile se bazează pe declaraţiile unui singur martor.

Dumitraşcu: La Spitalul Penitenciar Rahova este vorba despre o vendetă personală

Sorin Dumitraşcu, liderul Federaţiei Sindicatelor din Penitenciare, a declarat vineri că situaţia de la Spitalul Penitenciar Rahova, privind arestul unor angajaţi pentru agresarea unor deţinuţi, este rezultatul unei vendete personale şi că acuzaţiile se bazează pe declaraţiile unui singur martor.

„În această situaţie, din informaţiile pe care le avem noi şi sunt destul de recente, se pare că este vorba despre o vendetă personală, acolo, la nivel local, iar cea mai mare parte din această anchetă se bazează pe declaraţiile unui singur martor, care se pare că era într-un conflict de vreo doi-trei ani de zile întâmplător cu colegii noştri care au fost arestaţi. Toate aceste acuzaţii pleacă de la incidente care au un suport, anume, ar putea exista discuţii dacă îmbracă o formă a răspunderii disciplinare, pe baza cărora s-a dezvoltat o întreagă poveste şi s-au exagerat o serie de detalii precum cele cu cârpa murdară şi urinatul. (...) Toate funcţionează pe baza declaraţiilor de martor, nu sunt probe concrete la momentul acesta şi trebuie să le vedem. Instanţa, cu siguranţă că va solicita probe concrete pentru a depăşi această fază de măsuri de siguranţă”, a spus Sorin Dumitraşcu, presedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP).

Acesta a mai subliniat, în contextul arestărilor preventive şi la domiciliu dispuse de către judecători joi pentru opt dintre angajaţii Spitalului Penitenciar Rahova, că acestea sunt măsuri preventive obişnuite.

„Sunt măsuri care se iau în toate procesele. Ştim că s-au mai făcut arestări, după care s-au mai descoperit că principalul martor avea... ştim că există deja denunţători de profesie, s-ar putea să fim într-o situaţie de genul acesta. S-a descoperit că principalul martor avea ceva interese, iar lucrurile s-au sfârşit într-un fel sau altul”, a mai spus preşedintele FSANP.

Magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au dispus joi arest preventiv pentru patru angajaţi ai Spitalului Penitenciar Rahova, iar alţi patru au primit arest la domiciliu. În dosar s-au făcut mai multe percheziţii, inclusiv la Spitalul Penitenciar Rahova. În aceeaşi cauză, a fost pus sub învinuire şi directorul unităţii, fiind cercetat pentru agresarea mai multor deţinuţi. Acuzaţiile din dosar sunt de supunere la rele tratamente, lovire şi alte violenţe, fals intelectual, favorizarea făptuitorului, influenţarea declaraţiilor.

Procurorii susţin, în referatul cu propunerea de arestare preventivă şi la domiciliu a celor opt angajaţi ai Spitalului Penitenciar Rahova, că faptele acestora erau cunoscute de către conducerea unităţii, care nu a sesizat organele abilitate, ci a încercat să ascundă infracţiunile.

Sindicaliştii cer întâlnire cu premierul 

Sorin Dumitraşcu, liderul Federaţiei Sindicatelor Penitenciarelor, a mers vineri la Ministerul Justiţiei, împreună cu alţi reprezentanţi ai instituţiei, pentru a-i prezenta lui Tudorel Toader principalele nemulţumiri. El a anunţat că va cere o întâlnire şi cu premierul.

"La 8.30 ne-a sunat (Tudorel Toader - n.r.) şi ne-a invitat la o întâlnire. Subiectele pe care le vom aborda sunt în principal cele legate de condiţii de lucru, pentru că nu s-a întâmplat nimic. Sunt subiecte legate de deficitul de personal, pentru că acolo situaţia este chiar destul de gravă, şi legat de promisiunea de a plăti acele ore suplimentare nerecuperate. În ceea ce priveşte legislaţia salarizării şi pensionării, am formulat o serie de observaţii tehnice, pe lege, care nu ţin neapărat de mărirea salariilor cât de corectarea unor posibile erori. Vom cere ministrului Justiţiei să ne faciliteze o întâlnire cu primul ministru, urmând să încercăm să rezolvăm această problemă la nivel de legislaţie”, a spus Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP).

Acesta a mai explicat că erorile menţionate au legătură cu neclaritatea aplicării unor prevederi legale: „Spre exemplu, nu este clar cum se aplică majorările pentru lucru în condiţii grele, cum se aplică prevederile legate de lucrul în sărbători legale şi sâmbătă şi duminică. (...) Domnul ministru are obiceiul de a promite şi de a nu se ţine de cuvânt. Trebuia să ne întâlnim în fiecare luni a fiecărei luni. Noi am insistat şi am cerut în fiecare luni a fiecărei luni să ne întâlnim. Or, ministrul Justiţiei în ultima perioadă nici măcar nu ne-a răspuns la interpelări”, a mai spus acesta.

Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor au ajuns vineri la Ministerul Justiţiei, cu o listă de revendicări pentru Tudorel Toader. Ei cer rezolvarea urgentă a problemelor legate de condiţiile de lucru improprii, de deficitul de personal şi de plata orelor suplimentare nerecuperate.

Între timp, ministrul Justiţiei a prezentat, vineri dimineaţă, pe pagina sa de Facebook, măsurile luate pentru dezvoltarea sistemului penitenciar implementate în perioada februarie -decembrie 2017:

1. INFRASTRUCTURĂ
1.1 Penitenciarul Berceni: Prin Hotărârea de Guvern nr. 626/2017 a fost aprobată achiziţia unui studiu de fezabilitate, destinat construirii unui penitenciar cu o capacitate de 1000 de locuri, respectiv P47-Berceni. În prezent, este în curs de desfăşurare procedura de achiziţie a Contractului de servicii de proiectare pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru P47-Berceni.
1.2 Penitenciarul Unguriu: Prin Hotărârea de Guvern nr. 791/2017, s-a aprobarea trecerea imobilelor din administrarea Ministerului Apărării Naţionale (MAPN) în administrarea Ministerului Justiţiei, pentru ANP, în scopul transformării în penitenciar, cu o capacitate de 900 locuri. A fost încheiată procedura de preluare a acestor imobile de la MApN.
1.3 Institutului Naţional de Administraţie Penitenciară: instituţie care să asigure formarea personalului din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
1.4 Finanţare - Memorandumul cu tema Decizie privind oportunitatea finanţării infrastructurii fizice a sistemului penitenciar român, printr-un proiect finanţat din fonduri externe rambursabile, a fost adoptat de Guvernul României la data de 05 Decembrie 2017..
1.5 În bugetul pentru anul 2018, au fost alocate fonduri pentru demararea lucrărilor de investiţii în vederea creării a 5.110 noi locuri de detenţie, în perioada 2019-2023.

2. MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE LUCRU
2.1 Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor – proiectul se află în faza de dezbatere publică
2.2 Majorarea cu 10% a salariilor funcţionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar începând cu 1 octombrie 2017.
2.3 Suplimentarea cu 1000 de posturi a schemei de personal pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor prin modificarea Hotărârii de Guvern nr. 652/2009.
2.4 Încadrarea a 1.756 de noi angajaţi în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonare (media ultimilor ani este de aproximativ 400 de noi angajaţi/an).
2.5 Utilizarea unui sistem unic de salarizare la nivelul sistemului penitenciar, începând cu luna Octombrie prin implementarea unei aplicaţii dezvoltată în regie proprie de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

3. MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE DETENŢIE
3.1 Au fost create 170 locuri noi de cazare (realizate prin transformarea unor spatii existente) şi au fost modernizate 200 de locuri;
3.2 Prin lucrările de reparaţii curente şi întreţinere au fost amenajate 2351 de locuri de detenţie;
3.3 Achiziţionarea a 13 noi mijloace de transport pentru transferul deţinuţilor;
3.4 Construirea de spaţii socio-educative în 8 unităţi penitenciare;

4. MĂSURI ÎN EXECUTAREA HOTĂRÂRII PILOT PRONUNŢATĂ DE CEDO LA 25 APRILIE 2017
4.1 Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/1994 privind drepturile de hrană;
4.2 Legea nr. 169/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013, prin care s-a instituit un mecanism compensatoriu pentru acordarea unui beneficiu, însemnând 6 zile considerate ca fiind executate pentru un număr de 30 de zile de custodiere în spaţii de detenţie necorespunzătoare;
4.3 Ordinul ministrului justiţiei nr. 2772/C/2017 pentru aprobarea Normelor minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate;
4.4 Ordinul ministrului justiţiei nr. 2773/C/2017 pentru aprobarea situaţiei centralizate a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punct de vedere al condiţiilor de detenţie;
4.5 Întocmirea Calendarului de măsuri 2018 – 2024 pentru soluţionarea supra-aglomerării carcerale şi a condiţiilor de detenţie, în executarea hotărârii-pilot Rezmives şi alţii împotriva României, pronunţată de CEDO la 25 Aprilie 2017.

5. COOPERARE ŞI DIALOG PENTRU CONSOLIDAREA SISTEMULUI PENITENCIAR
Consultări cu organizaţiile sindicale – În cursul anului 2017, Ministrul Justiţiei a participat atât la întâlniri cu reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale din sistemul judiciar cât şi în cadrul Comisiei mixte de dialog social. Consultările au vizat problematica resurselor umane, cariera şi modificările legislative privind statutul personalului din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, drepturile salariale şi condiţiile de muncă ale acestei categorii profesionale.
Evaluarea condiţiilor de lucru şi de detenţie - În cursul anului 2017, Ministrul Justiţiei a efectuat 6 vizite de lucru la unităţi penitenciar din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Vizitele a avut drept scop observarea directă atât a condiţiilor de muncă ale angajaţilor cât şi a condiţiilor detenţie în vederea pregătirii de către statul român a setului de măsuri ca urmare a hotărârii pilot pronunţată de CEDO.

Magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au dispus joi arest preventiv pentru patru angajaţi ai Spitalului Penitenciar Rahova, iar alţi patru au primit arest la domiciliu. În dosar s-au făcut mai multe percheziţii, inclusiv la Spitalul Penitenciar Rahova. În aceeaşi cauză, a fost pus sub învinuire şi directorul unităţii, fiind cercetat pentru agresarea mai multor deţinuţi.

Procurorii susţin, în referatul cu propunerea de arestare preventivă şi la domiciliu a celor opt angajaţi ai Spitalului Penitenciar Rahova, că faptele acestora erau cunoscute de către conducerea unităţii, care nu a sesizat organele abilitate, ci a încercat să ascundă infracţiunile.

„După ce un deţinut era agresat de către un agent supraveghetor, acesta beneficia de mici favoruri, cum ar fi permisiunea de a merge la cumpărături, oferirea de ţigări sau cafea, permisiunea de a primi pachete şi vizite suplimentare. În situaţia în care deţinutul insista să reclame faptele săvârşite asupra sa, inculpaţii întocmeau în fals rapoarte de incidente deţinuţilor, pentru a eventuală folosire a forţei împotriva acestuia. Tot în acest scop, deşi în unele cazuri deţinuţii fuseseră externaţi, aceştia erau menţinuţi în penitenciar până la dispariţia mărcilor traumatice sau până se asigurau că deţinutul nu intenţionează să formuleze plângere. În unele cazuri, deţinuţii erau conduşi în alte camere de detenţie unde erau agresaţi, iar apoi relocaţi, urmărind astfel ca ceilalţi deţinuţi să nu intuiască cauzele semnelor de violenţă. Mai exact, deţinuţilor li se comunica că victima agresiunii este în sevraj sau s-a autoagresat”, se arată în referatul procurorilor.

Totodată, sursa citată mai precizează că, atât pentru amânarea transferului deţinuţilor, cât şi pentru ascunderea faptelor, agenţii supraveghetori apelau la medicii de gardă sau medicii curanţi ai deţinuţilor care aprobau scoaterea de pe cursă a acestora sau consemnau în fişele medicale ale deţinuţilor că aceştia nu prezintă leziuni traumatice, fără nicio examinare.

„În cadrul anchetelor desfăşurate, agenţii supraveghetori apelau la alţi deţinuţi, care tot pentru obţinerea unui tratament preferenţial, acceptau să consemneze declaraţii în susţinerea falselor acuzaţii aduse deţinuţilor agresaţi. (...) Faptele sunt cu atât mai grave, cu cât acestea erau cunoscute şi de conducerea Penitenciarului Spital Rahova Bucureşti care nu numai că nu a sesizat organele judiciare sau Serviciul de Inspecţia Penitenciarelor, dar a şi contribuit la ascunderea faptelor. (...) Mai mult, în urma studierii jurisprudenţei naţionale, nu au fost descoperite speţe relevante comparabile din punct de vedere al situaţiei de fapt cu prezenta cauză, astfel că este necesară o reacţie fermă a organelor judiciare”, mai spun procurorii.

Aceştia mai arată că în această cauză, uzul forţei fizice împotriva unor persoane private de libertate care nu se dovedeşte strict necesar, prin raportare la comportamentul acestora, constituie tratamente inumane în sensul art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

„În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Oancea Iulian, se constată că acesta a avut iniţiativa întocmirii unui raport de incident pe numele persoanei vătămate şi a amânării transferului acesteia către un alt penitenciar. Acelaşi inculpat le-a solicitat celorlalţi funcţionari aflaţi în serviciu în seara de 14.01.2018 să întocmească rapoarte de activitate în care să consemneze aspecte neconforme cu realitatea, iar a doua zi, în vederea ascunderii faptei, a participat la deciziile luate de conducerea unităţii. Referitor la inculpaţii Lungu Ciprian Florentin, Stan Marian Valentin şi Dragomir Alexandru, se reţine că aceştia au aplicat în mod direct puternice lovituri persoanelor vătămate, provocându-le totodată puternice suferinţe fizice şi psihice”, mai arată documentul menţionat.

La rândul său, Sorin Dumitraşcu, liderul Federaţiei Sindicatelor din Penitenciare, a declarat vineri că situaţia de la Spitalul Penitenciar Rahova, privind arestul unor angajaţi pentru agresarea unor deţinuţi, este rezultatul unei vendete personale şi că acuzaţiile se bazează pe declaraţiile unui singur martor.