CAZUL BIVOLARU: Vibratoare şi un aparat mecanic de sex, printre corpurile delicte primite de ICCJ - ALTE OBIECTE primite ca probe de instanţă

Toate aceste obiecte, ridicate cu ani în urmă la percheziţiile făcute în cazul fondatorului Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), au fost depozitate în camera de corpuri delicte a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), după ce au fost aduse în cutii.

În afara corpurilor delicte al căror scop sexual este considerat evident, ICCJ a primit şi obiecte bizare, cum ar fi un duş al cărui cap imită un falus, despre care se bănuieşte că era folosit în acelaşi scop.

Sursele citate nu au precizat dacă probele ajunse la instanţa supremă vor fi vizionate de cei trei judecători care rejudecă, în faza recursului, dosarul lui Gregorian Bivolaru.

În martie 2004, anchetatorii au făcut percheziţii la aproximativ zece imobile din cartierul bucureştean Ferentari în care, potrivit unor surse judiciare, ar fi avut loc activităţi de video chat pornografic şi erotic neautorizate, cu utilizatori din străinătate.

Percheziţiile au vizat şi activitatea MISA - condusă de Gregorian Bivolaru, au informat atunci aceleaşi surse.

Conform surselor citate, Poliţia şi Parchetul Capitalei au înregistrat zeci de plîngeri împotriva lui Bivolaru, făcute de părinţii unor tineri atraşi în această mişcare, considerată a desfăşura activităţi imorale.

În 12 aprilie 2012, judecătorii ICCJ Ionuţ Matei, Cristina Rotaru şi Ioana Bogdan au decis să reţină spre rejudecare dosarul în care Gregorian Bivolaru a fost achitat pentru perversiune sexuală, act sexual cu un minor şi trafic de minori, admiţând astfel recursul procurorilor şi desfiinţând deciziile anterioare ale instanţelor.

La termenul din 13 iulie 2012, avocatul lui Gregorian Bivolaru a depus la ICCJ o serie de documente privind localizarea clientului său, dar şi o cerere a acestuia de a fi audiat prin comisie rogatorie, în Suedia, unde este "azilant politic", pe motiv că în România i-ar fi încălcate drepturi civile şi procesuale.

În acest context, preşedintele completului de judecată, judecătorul Ionuţ Matei, l-a întrebat pe avocat de ce nu există la dosar, până la acel moment, un document clar din care să reiasă calitatea de azilant politic al lui Bivolaru.

În acest caz, instanţele inferioare, Tribunalul Sibiu şi apoi Curtea de Apel Alba Iulia au decis achitarea liderului MISA pentru o parte din infracţiunile pentru care a fost judecat, respectiv perversiune sexuală în formă continuată, două infracţiuni de act sexual cu un minor în formă continuată şi două infracţiuni de trafic de minori.

Instanţele au dispus, totodată, încetarea procesului penal pentru alte infracţiuni, respectiv corupţie sexuală, act sexual cu un minor, ambele în formă continuată, şi trecerea frauduloasă a frontierei României, "ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale".

În acest dosar au mai fost judecate două persoane, Farkas Ferenc Zsolt şi Farcasi Maria Mirona, iar în cazul acestora instanţa a decis încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru tentativă la infracţiunea de trafic de migranţi şi infracţiuni de corupţie în formă continuată.

Parchetul a făcut recurs la ICCJ.

Gregorian Bivolaru este judecat pentru trafic de persoane şi pentru alte şapte infracţiuni şi într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Cluj.

Bivolaru a fost arestat, în martie 2004, sub acuzaţia că a întreţinut relaţii şi perversiuni sexuale cu Mădălina Dumitru, folosindu-se de influenţa pe care o avea asupra acesteia, în calitate de profesor de yoga. Bivolaru a fost însă eliberat din arest după ce, la 1 aprilie 2004, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că emiterea mandatului a fost făcută de o instanţă necompetentă.

Anchetatorii au stabilit că, în 2002 - martie 2004, acesta ar fi practicat în mod repetat acte cu caracter obscen faţă de minora Mădălina Dumitru. În perioada ianuarie-noiembrie 2000, precum şi în aprilie 2003, folosindu-se de calităţile de profesor yoga şi mentor spiritual, Bivolaru ar fi întreţinut acte sexuale cu alte două minore - Agness Arabella Mureşan şi Ilinca Simionescu.

În august 2004, procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti l-au trimis pe Bivolaru în judecată pentru act sexual cu un minor, perversiune sexuală, corupţie sexuală, trafic de minori şi tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României. Au mai fost trimişi în judecată Mirona Farcaşi (pentru corupţie sexuală) şi vameşul Farkaş Ferenc Szolt (prins o dată cu Bivolaru, la Nădlac, acuzat de trafic de migranţi).

Deşi pe numele lui exista o interdicţie de a părăsi ţara, Bivolaru a ieşit din România, fiind reţinut la Malmo, în Suedia. Ulterior, el a obţinut statut de azilant.

Gregorian Bivolaru a fost arestat în aprilie 2005, în Suedia, însă în luna noiembrie a aceluiaşi an, autorităţilor române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia.