Cazul de proxenetism al fraţilor Cămătaru s-a încheiat. ICCJ urmează să ia o decizie definitivă

Instanţa supremă a dezbătut, vineri, după mai multe amânări ale cauzei, recursurile inculpaţilor şi parchetului în dosarul în care fraţii Ion şi Vasile Balint (zişi Nuţu şi Sile Cămătaru) au fost condamnaţi la pedepse de şase, respectiv 13 ani de închisoare, alături de alte persoane.

La termenul de vineri, procurorul prezent la şedinţă le-a cerut judecătorilor admiterea recursului parchetului şi restabilirea pedepselor iniţiale, date de Tribunalul Bucureşti (TB) în acest dosar, respectiv 13 ani de închisoare pentru Ion Balint şi 15 ani de închisoare pentru Vasile Balint.

Procurorul a arătat că, din cauza pericolului social concret pe care cei doi îl prezintă, se impunea reaplicarea pedepselor stabilite de TB, şi nu cele date de Curtea de Apel Bucureşti (CAB), prin care acestea au fost scăzute.

Avocaţii inculpaţilor au cerut, pe rând, fie menţinerea pedepselor scăzute, date de CAB, fie micşorarea lor, iar în unele cazuri, achitarea, invocând diverse motive precum calitatea îndoilenică a unei martore din dosar, Irina Cerga, sau executarea de către majoritatea inculpaţilor din dosar a unor bune perioade de arest din pedepsele aplicate.

Apărătorul fraţilor Balint a cerut instanţei considerarea ca executate a pedepselor aplicate, amintind de faptul că cei doi au fost eliberaţi condiţionat, după ce au stat în închisoare două treimi din pedepsele date până în prezent.

Avocatul a mai arătat că, dacă se menţine decizia CAB în cazul fraţilor Balint, aceştia rămân în continuare sub efectul probaţiunii, ca urmare a eliberării condiţionate.

Totodată, a mai arătat avocatul celor doi, fraţii Balint au înaintat în vârstă şi nu mai prezintă pericol pentru mediul social, cu atât mai mult cu cât perioadele mari de timp petrecute în spatele gratiilor i-au făcut să înţeleagă rigorile legii penale.

În final, fraţii Balint au cerut judecătorilor menţinerea pedepselor actuale.

Instanţa supremă a rămas în pronunţare, urmând să stabilească dacă scade, menţine sau majorează pedepsele hotărâte până acum în acest dosar.

Curtea de Apel Bucureşti a redus, în 11 aprilie 2011, pedepsele aplicate majorităţii inculpaţilor din clanul Cămătaru, condamnarea lui Ion Balint fiind redusă de la 13 la şase ani de detenţie, iar cea a lui Vasile Balint, de la 15 la 13 ani de închisoare.

Inculpaţii ale căror apeluri au fost admise sunt Ion "Nuţu" Balint, Vasile "Sile" Balint, Ion Lungu, Cristian Gheorghe, Laurenţiu Roman, Laurenţiu Cosma, Costel Urzică, Iulian Bocu, Smaranda Stoica, Dănuţ Ion, Iulian Marghiolescu, Adrian Panduru, Marian Simirianu, Leonard Bărbieru, Constantin Stoica, Adi Dinescu, Ştefan Gheorghe, Eugen Gheorghe, George Ionuţ Teodoru Baboi, Cristian robert Boboc, Cristian Alexandru Cîrstoiu, Alina Vasile, Silviu "Fluturică" Dudiţă, Sile Stan şi Angela Stoica.

Faţă de Silviu "Fluturică" Dudiţă, unul dintre locotenenţii clanului Cămătaru, instanţa a redus pedeapsa aplicată, pentru "iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup", faptă prevăzută de articolul 7 alineatele 1,3 din Legea 39/2003, de la şapte ani la şase ani de închisoare.

În acest caz instanţa a făcut aplicarea articolului 9 alineatul 2 din aceeaşi lege, care prevede că "persoana care a săvîrşit una dintre faptele prevazute la art. 7 alin. (1) sau (3) şi care, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege". Ca efect al contopirii pedepselor acesta va executa pedeapsa de 12 ani de închisoare.

Totodată, CAB a decis şi ridicarea sechestrului dispus asupra a două imobile aparţinând fraţilor Balint, a unei case aparţinând Angelei Stoica, sora Cămătarilor, a unei maşini Mercedes Benz aflat în proprietatea Smarandei Stoica, a 320 de monede din aur aparţinând lui Sile Stan, dar şi a altor bunuri şi imobile ce se aflau în proprietatea membrilor clanului Cămătarilor.

În plus, lui Vasile Balint i se va restitui suma de 7.990.000 de lei vechi, potrivit deciziei din aprilie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti.

Pedepsele lui Vasile şi Ion Balint, pronunţate în dosarul de proxenetism, au fost reduse pentru a-i convinge că legea trebuie respectată, dar şi pentru că Tribunalul a interpretat greşit reglementările privind stabilirea pedepselor în raport de cea mai gravă, a motivat ulterior, în decembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) notau în respectivul document, prin care au scăzut majoritatea pedepselor inculpaţilor din clanul Cămătaru, că Tribunalul nu a individualizat corect pedeapsa lui Ion Balint, când l-a condamnat, la fond, la 13 ani de închisoare, respectiv pe cea cea a lui Vasile Balint, condamnat iniţial la 15 ani de închisoare.

"Este adevărat că (...) iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani, numai că (...) legea stabileşte că «pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat». Cum pedeapsa pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului este închisoare de 7 ani, iar tribunalul l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 13 ani închisoare, este evident că suntem în prezenţa unei greşite interpretări şi aplicări a legii, cu consecinţa stabilirii unei pedepse în afara limitelor prevăzute de lege", arată judecătorii în motivarea deciziei prin care au scăzut pedeapsa lui Nuţu Cămătaru de la 13 la şase ani de închisoare.

Şi în privinţa lui Vasile Balint, zis "Sile Cămătaru", magistraţii au considerat că Tribunalul Buicureşti a pronunţat o pedeapsă cu doi ani mai mare decât pedeapsa pentru infracţiunea cea mai gravă pe care acesta a săvârşit-o, reducând astfel condamnarea de la 15 ani de închisoare, la 13 ani de detenţie.

"Curtea apreciază că în raport de pedeapsa rezultantă aplicată în faza procesuală anterioară când au fost judecate infracţiunile scop (de 13 ani închisoare) aplicarea unei pedepse cu 2 ani închisoare mai mare în prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului sancţionator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică", au argumentat magistraţii CAB în documentul citat.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au redus condamnările celor doi interlopi, apreciind că "atât pedeapsa cât şi modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare".

Pentru aceleaşi argumente au fost reduse pedepsele inculpaţilor Costel Urzică şi Ion Bocu.

Magistraţii au motivat că "o pedeapsă prea severă poate fi ineficientă şi poate conduce la obţinerea unui efect contrar celui urmărit, reducând perspectivele de reintegrare ale persoanei condamnate", argument în baza căruia au fost reduse pedepsele inculpaţilor Ion Lungu, Cristian Gheorghe şi Iulian Marghiolescu.

În privinţa lui Marian Simirianu, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că nu se justifică pedeapsa de şapte ani de închisoare la care a fost condamnat de instanţa ierarhic inferioară, aşa că i-au scăzut-o cu un an, motivând că nu există "elemente suplimentare probatorii deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului sancţionator".

Pedepsele alor inculpaţi au fost reduse, magistraţii invocând contribuţia redusă a acestora la grupul infracţional şi lipsa de antecedentelor penale.