Cazul de sclavie din Maramureş. Una dintre persoanele arestate în cazul tinerilor germani legaţi şi înhămaţi la căruţă, pusă în libertate

Curtea de Apel Cluj a admis marţi contestaţia depusă de una dintre persoanele arestate preventiv în dosarul „Projekt Maramureş”, :în care o grupare condusă de o familie de germani e acuzată că a ţinut în sclavie mai mulţi tineri germani, pe care i-a pus să execute munci în locuinţele unor localnici, pretextul oficial fiind cel al unui „program de reeducare”. Contestaţiile depuse de celelalte patru persoane arestate preventiv au fost respinse de magistraţi.

„A fost admisă contestaţia formulată de către inculpatul N.S. şi în privinţa lui a fost respinsă propunerea de luare a măsurii arestării preventive, dar s-a luat măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile începând cu ziua de azi, azi fiind pus în libertate. Restul contestaţiilor au fost respinse”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Lucian Marian, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Cluj.

Un număr de cinci persone, printre care şi liderul grupării, cetăţeanul german Schumann Bert Sieghard, au fost arestate preventiv, la sfârşitul lunii august, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de minori, trafic de persoane şi lipsire de libertate în mod ilegal, în dosarul „Projekt Maramureş”.

Potrivit procurorilor DIICOT care au instrumentat cazul există suspiciunea rezonabilă că trei inculpaţi, printre care şi Schumann Bert Sieghard, au iniţiat şi au constituit un grup infracţional organizat, anterior anulul 2014, pentru a aduce în România în scop de reabilitare şi reintegrare socială, a unor loturi de adolescenţi germani având comportamente antisociale şi ostile ideii de integrare socială, provenind de regulă din medii dezorganizate (părinţi divorţaţi, narcomani, alcoolici etc.), dar nu numai, sau care din cauza unor afecţiuni grave (depresie, psihoză, dependenţă de droguri) au devenit instabili emoţional şi prezintă comportamente dezordonate.

Tinerii erau luaţi de către statul german în custodie, de la părinţii acestora, după care erau încredinţaţi organizaţiei respective pentru a intra în „programul de reabilitare” promovat de iniţiatorul şi coordonatorul acesteia, Schumann Bert Sieghard, ajutat de către soţia sa şi de către celelalte persoane, cetăţeni români.

„În programele Projekt Maramureş erau prevăzute în scop de reabilitare o multitudine de activităţi recreative, menite să stimuleze dorinţa de linişte şi de integrare a tinerilor, de regulă în mijlocul naturii, beneficiind de educaţie multidisciplinară prin intermediul unor specialişti în pedagogie, psihologie şi diverse activităţi lucrative. În realitate, tinerii erau excluşi de la orice formă de continuare a studiilor, li se confiscau actele de identitate, bunurile personale (în principal cele care ar facilita posibilitatea de comunicare cu lumea exterioară) şi erau supuşi unor metode dure şi brutale de aşa-zisă educaţie, promovate de către inculpatul S.B.S în baza unor convingeri educative personale", au arătat procurorii.

Anchetatorii susţin că membrii grupului au aplicat metode barbare asupra minorilor, prin aducerea şi ţinerea acestora în condiţii de veritabilă sclavie, fiind exploataţi prin obligarea lor la executarea unor munci fizice epuizante, dincolo de capacităţile lor, şi îndeplinirea unor servicii lucrative (în sensul legii penale), exercitându-se asupra lor acte de constrângere fizică adesea extremă (bătăi repetate, privare de hrană, lipsire de libertate prin închiderea într-un aşa-zis „arest”, exercitarea unor manopere medicale intruzive împotriva voinţei lor şi în ignorarea voită a unor consecinţe grave pentru organismul lor, legarea cu funii, înhămarea la căruţă alături de animale, ţinerea deliberată a minorilor în ger şi în frig sau în ploaie etc.) şi verbală, constând în umilinţe şi acte specifice torturii.