„Sub aspectul pericolului concret pentru ordinea publică, instanţa are în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor de care inculpatul este acuzat, pentru care legiuitorul prevede limite ridicate de pedeapsă (…), de natură să determine o puternică tulburare socială, o stare de nelinişte şi insecuritate în rândul colectivităţii, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorului impresia că poate persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestuia şi a altora la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi protecţie a statului”, se arată în motivarea deciziei Tribunalului Bucureşti de arestare preventivă a lui Mînzăraru.
Potrivit documentului citat, instanţa a avut în vedere, la arestarea preventivă a lui Florin Mînzăraru, gravitatea faptelor comise, dar şi „circumstanţele personale ale inculpatului care este recidivist şi cunoscut cu multiple antecedente penale, prezentele fapte fiind comise la nici … luni de la momentul liberării condiţionate din executarea unei pedepse de …. ani închisoare aplicată pentru o infracţiune de …. – aspecte care nu numai ca justifică, dar chiar impun luarea măsurilor necesare pentru a asigura protecţia cetăţenilor împotriva comiterii unor fapte ce afectează viaţa, în speţă detenţia preventivă„.
În faţa Tribunalului Bucureşti, inculpatul a declarat că nu se opune luării măsurii arestării preventive, „că este conştient de ceea ce a făcut”, că „nici nu se gândeşte că va fi pus liber până la judecată” şi că „lasă soluţionarea propunerii parchetului la aprecierea instanţei”, se mai arată în motivare.
Florin Mînzăraru, acuzat că a violat, ucis şi tranşat femeia al cărei cadavru a fost găsit, fără cap şi membre, în râul Argeş a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, în 30 mai, printr-o decizie luată de Tribunalul Bucureşti, la propunerea procurorilor.