Cazul Kovesi, la CEDO. Curtea adresează patru întrebări-cheie autorităţilor române privind revocarea din funcţie a fostei şefe DNA

Cele patru întrebări adresate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) sunt, potrivit site-ului Curţii:

1. Este articolul 6§1 din Convenţia (Europeană a Drepturilor Omului) aplicabilă în acest caz (vezi Baka v. Hungary (GC), no. 20261/12, 23 June 2016)?

2. Dacă da, a avut reclamanta acces la o instanţă pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor sale civile în legătură cu demiterea din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în conformitate cu articolul 6 § 1 din Convenţie?

3. Având în vedere afirmaţiile reclamantei, potrivit cărora demiterea sa ar fi rezultatul părerilor sale exprimate public în calitate profesională, a existat o imixtiune în dreptul său la libertate de exprimare, potrivit articolului 10 § 1 din Convenţie? Dacă da, acestă imixtiune era prevăzută de lege şi necesară în conformitate cu termenii articolului 10 § 2?

4. Reclamanta a avut la dispoziţie o cale de atac concretă în plan naţional, aşa cum prevede articolul 13 din Convenţie?

În decembrie anul trecut, Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată de la conducerea DNA, fostul procuror-şef susţinând că i-au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Motivele invocate în acţiune vizează faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea lui Kovesi din funcţie, deşi aceasta nu a avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu a fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu a avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de "intervenientă" pentru a exprima un punct de vedere în apărare.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, ulterior, pentru MEDIAFAX, că o decizie a Curţii Constituţionale nu poate fi supusă controlului CEDO, deoarece este definitivă.