Cazul Letea: 49 de cai, 19 având anemie infecţioasă, duşi la abator. Carnea va fi exportată

"Oamenii de-acolo au vrut să vândă 49 de cai asupra cărora, din punctul nostru de vedere, conform actelor doveditoare, aveau drept de proprietate. Noi le-am făcut analizele şi am constatat că 19 dintre ei au anemie infecţioasă. Conform legii, aceştia sunt obligatoriu abatorizaţi. Pentru restul nu există niciun fel de restricţie la transport şi vânzare, conform legii române, atât timp cât tranzacţia este legală şi poate fi demonstrată cu acte", au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, sursele citate.

Potrivit acestor surse, cei 49 de cai ar fi fost deja luaţi din comuna tulceană C. A. Rosetti. Camionul în care au fost încărcaţi a fost urcat pe un vapor şi dus la Tulcea, de unde va porni spre abatorul de destinaţie.

"Nu vă putem comunica la ce abator vor fi duşi şi sacrificaţi", au mai precizat sursele citate, care au întărit afirmaţia că tranzacţia cu animale a fost una legală. "Vă putem spune că toată carnea acestor animale este destinată exportului", au adăugat sursele citate.

Conform legii, medicul veterinar care trebuie să autorizeze transportul cailor bolnavi de anemie infecţioasă nu are dreptul să vizeze documentele până când nu are confirmarea că abatorul care-i cumpără îi şi primeşte. Carnea animalelor bolnave este şi ea destinată consumului uman, însă numai după o a doua testare, care să ateste calitatea ei.

Sursele citate au insistat că tranzacţia cu animalele din Delta Dunării, care a fost subiect intens dezbătut în media ultimelor zile, este una "perfect legală".

"Cumpărătorii, indiferent că sunt intermediari sau sunt reprezentanţi legali ai abatorului, acţionează în numele societăţiii care operează respectivul abator. Dacă nu avem confirmarea abatorului, medicii veterinari sunt instruiţi să nu vizeze documentele. Între documente se află şi actele de proprietate asupra animalelor, care au la bază avize emise de autorităţile locale şi în temeiul cărora noi am făcut analizele cerute. Dacă actele de proprietate corespund sau nu adevărului trebuie să verifice alte instituţii. Din punctul nostru de vedere, totul este legal şi documentele au fost vizate de medicul veterinar. În lipsa vizei acestor documente, transportul este, practic, ilegal. Vă închipuiţi că, după tot acest tam-tam public şi în condiţiile în care cazul este anchetat de poliţia judeţeană, de poliţia de frontieră şi de toate celelalte autorităţi, şi-ar permite cineva să comită vreo ilegalitate?', s-a întrebat una dintre sursele citate.

Caii de la Letea, ale căror imagini au stârnit în ultimele zile compasiune, mânie şi reacţii publice, au un statut incert, pentru autorităţi ei nefiind sălbatici, ci doar "crescuţi puţin altfel decât se obişnuieşte", regimul lor de proprietate stabilindu-se după "legea locului".

Scandalul legat de caii de la C. A. Rosetti a izbucnit miercuri, după ce mai multe ONG-uri au dat publicităţii imagini cu caii ţinuţi în ţarcuri, unii dintre ei slăbiţi şi având răni sângerânde. Caii ar fi urmat să fie trimişi la un abator. Reţelele de socializare s-au umplut de mesaje conţinând cuvinte precum "masacru" şi de îndemnuri disperate la transmiterea de petiţii către autorităţi, de la primarul din comuna tulceană până la şeful statului.

Guvernatorul Deltei Dunării, Grigore Baboianu, declară tranşant că "primul lucru greşit înţeles" despre caii din Deltă este acela că sunt sălbatici.

"În Deltă nu trăiesc cai sălbatici. Nu există cai sălbatici acolo. Cine spune asta greşeşte", afirmă Baboianu, care pretinde că aceasta este premisa de la care trebuie pornită discuţia despre caii din zona comunei tulcene C. A. Rosetti, subiect fierbinte în presa ultimelor zile.

Teoria lui este susţinută şi de Marinela Tertiş, şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare Tulcea care, într-un comunicat de presă de joi, afirmă sec: "În judeţul Tulcea nu există declarată ca specie distinctă «Calul Sălbatic»".

Cei doi explică apoi problema proprietăţii asupra animalelor, care, odată înţeleasă, ar trebui să calmeze abordările pe această temă, pe de-o parte, şi să dea de gândit autorităţilor, care să găsească într-un final o soluţie la o problemă veche de ani de zile, pe de altă parte.

Potrivit acestora, proprietatea asupra acestor cai este stabilită după "o lege a locului".

"Situaţia de la Rosetti este una delicată. Aceşti cai au aparţinut localnicilor, au fost aduşi aici, în Deltă, de cei care s-au stabilit în aceste locuri. Oamenii au ales apoi, din diverse motive, să-i crească puţin altfel decât se obişnuieşte în restul ţării. Caii au fost lăsaţi să umble liberi, fiind folosiţi doar uneori pentru anumite treburi gospodăreşti. Alţii s-au născut în aşa-numita sălbăticie şi trăiesc în ceea ce noi numim comunităţile de cabaline din Deltă", a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, Grigore Baboianu. El a precizat că numărul cailor este situat undeva între 1.000 şi 4.000 de exemplare.

În opinia guvernatorului Deltei Dunării, Grigore Baboianu, caii care umblă liberi la C. A. Rosetti şi în alte locuri din Deltă "nu fac parte din rezervaţie" şi nu sunt animale protejate.

"Din punct de vedere ştiiinţific, ei sunt chiar animale dăunătoare ecosistemului, întrucât s-au înmulţit în exces şi manâncă din copacii pădurii Letea, obiectiv protejat pe care îl distrug încet-încet. Se hrănesc, de asemenea, şi cu anumite specii rare şi protejate de orhidee, care şi ele cresc pe Grindul Letea. Soluţia, după opinia mea, ar fi să încercăm să controlăm acest fenomen al aşa-numiţilor cai sălbatici, sau sălbăticiţi, sau semi-sălbatici. Să înlocuim legea locului cu reguli atât de necesare vieţii într-un ecosistem atât de preţios precum Delta Dunării", a declarat, joi, Baboianu.

Baboianu s-a declarat chiar contrariat de "scandalul" iscat în ultima perioadă de ONG-urile din România pe această temă, amintind că au existat petiţii din partea unor asociaţii care-i cereau să rezolve problema cailor din Deltă, pe care-i considerau dăunători pădurii Letea.

Guvernatorul Deltei s-a declarat "evident" împotriva uciderii animalelor, însă a făcut un apel la responsabilitate "în primul rând din partea comunităţii locale din C. A. Rosetti".

Baboianu a mai spus că, în ultimele zile, pe fondul acestui scandal, autorităţile care guvernează Delta Dunării, alături de reprezentanţii ONG-ului Vier Pfoten şi de cei ai Primăriei din Rosetti, au convenit, de principiu, ca aceşti cai să fie ţinuţi "într-o zonă împrejmuită, de o mie-două mii de hectare", pentru a putea trăi la fel ca şi până acum, pe cont propriu, dar pentru a putea fi şi controlaţi, în special din punct de vedere al stării de sănătate.

"Caii aceştia au un potenţial turistic nemaipomenit; reprezintă, fără îndoială, o atracţie a zonei, în special datorită acestui mit cum că ar fi cai sălbatici. În acest mod am putea să-i păstrăm, să-i îngrijim când au nevoie şi să ne bucurăm de ei, dar şi să le controlăm existenţa, într-un mod civilizat", a conchis Baboianu.