CAZUL RARINCA: Dezbaterile încep pe 10 septembrie. Avocatul ei din oficiu, amendat de instanţă

Mariana Rarinca a avut desemnat un avocat din oficiu pentru rejudecarea procesului în care este acuzată de şantajarea şefei ICCJ Livia Stanciu, deşi în timpul judecării iniţiale a avut un avocat ales.

Avocatul din oficiu, delegat de trei zile de Baroul Bucureşti, a spus vineri la instanţă că nu a avut suficient timp pentru a studia dosarul, astfel că nu a depus concluziile scrise.

În consecinţă, el a fost amendat de CAB cu amnda maximă de 5.000 de lei.

În aceste condiţii, Rarinca a cerut amânarea procesului şi a spus că îşi va angaja un apărător.

Procurorul DNA prezent la şedinţă şi Livia Stanciu s-au opus cererii de amânare a Marianei Rarinca.

În cele din urmă, instanţa a decis reluarea procesului pe 10 septembrie.

Cazul Marianei Rarinca, femeia acuzată că ar fi şantajat-o pe preşedintele ICCJ Livia Stanciu, va fi rejudecat de Curtea de Apel Bucureşti, instanţa care a achitat-o pe femeie în mai, iar apoi a admis contestaţia în anulare formulată de DNA la sentinţă.

Mariana Rainca a fost reţinută de procurorii DNA şi arestată, în 10 iunie 2014, după ce preşedintele instanţei supreme Livia Stanciu a făcut o plângere, pe 4 iunie 2014, conform căreia cea dintâi ar fi şantajat-o cu dezvăluirea unor informaţii compromiţătoare în presă.

"Această doamnă, care a lucrat la cabinetul soţului meu, decedat în urmă cu trei ani şi jumătate, m-a apelat spunându-mi că soţul meu ar avea o datorie de 20.000 de euro la dumneaei. Desigur că am manifestat iniţial toată disponibilitatea pentru a clarifica această situaţie, deşi mi s-a părut absurdă după trei ani şi jumătate. I-am solicitat să-mi furnizeze date concrete ce reprezintă suma respectivă. Mi-a comunicat că aceasta ar reprezenta contracte de asistenţă juridică care nu au fost onorate de soţul meu ca urmare a decesului acestuia. I-am cerut din nou cu insistenţă, în acea discuţie, să-mi prezinte elemente concrete cu privire la situaţia respectivă. În mai multe rânduri, în discuţie, a evitat. În finalul ei m-a ameninţat că dacă nu îi dau suma de 20.000 de euro va întreprinde acţiuni de defăimare a mea şi că nu o să fie pe placul preşedintelui ICCJ", spunea Livia Stanciu la momentul respectiv.

Pe 1 iulie 2014, Rarinca a fost trimisă în judecată de DNA, cazul fiind judecat în primă instanţă de Tribunalul Bucureşti.

Rarinca, achitată după aproape 11 luni de proces şi şase luni în arest

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada august/septembrie 2013 - 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a ameninţat-o pe Livia Stanciu cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru aceasta şi pentru soţul acesteia.

"În schimbul nedivulgării către presă a acestor informaţii, presupus compromiţătoare, inculpata Rarinca Mariana i-a pretins persoanei vătămate suma de 20.000 de euro", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Procurorii DNA mai arătau, în referatul prin care au cerut arestarea preventivă a Marianei Rarinca, că aceasta a luat legătura, iniţial, cu cumnatul Liviei Stanciu. Potrivit anchetatorilor, Rarinca i-a spus bărbatului pretenţiile pe care le are, iar după câteva întâlniri cu acesta i-a transmis mai multe mesaje pe telefonul mobil, prin care punea presiune în legătură cu divulgarea în presă a unor informaţii presupus compromiţătoare pentru judecătoare.

"Nu pot sa mai aştept. Nu o sa vă placă dar mam hotărît sa numai ţin cont decît de mine şi de ai mei. Cineva va avea musafiri neplăcute la usa", "Am semnat cu o tel şi voi spune tot ce ştiu cu date concrete şi cu martori dna ma ignorat total dar eu am plătit o parte din datorii şi vreau banii", "Voi pune şi pe internet" şi "Sunt în drum spre Bucureşti nu mai am milă de nimeni. o sa iasă aşa de urît încât poate sa şi dea demisia am vrut doar banii mei" sunt mesajele pe care le-a trimis Rarinca cumnatului judecătoarei, potrivit DNA.

Anchetatorii au menţionat în rechizitoriu că probele administrate au arătat că faptele pe care Mariana Rarinca intenţiona să le divulge cu privire la Livia Stanciu şi la membrii familiei acesteia sunt imaginare, "întrucât nici persoana vătămată, nici soţul acesteia nu au avut şi nu au vreo datorie faţă de inculpată".

Pe 18 decembrie 2014, Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe Mariana Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare, urmând ca aceasta să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

"Condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul Grădiniţei cu program normal «Ion Creangă» din Galaţi sau în cadrul Grădiniţei cu program normal numărul 34 din Galaţi, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare", a mai dispus Tribunalul Bucureşti.

Odată cu sentinţa judecătorilor, femeia a fost eliberată din arest, unde era de peste şase luni.

Pe 20 mai, în urma apelurilor făcute de Rarinca şi de DNA, Curtea de Apel Bucureşti a decis achitarea femeii, decizia fiind definitivă.

Achitarea - motivată prin aceea că mesajele Marianei Rarinca nu erau de natură a-i crea temere Liviei Stanciu

Judecătorii Risantea Găgescu şi Damian Dolache au fost în completul de la Curtea de Apel Bucureşti care a decis achitarea Marianei Rarinca.

Ei au motivat că mesajele trimise Liviei Stanciu de către Mariana Rarinca nu au fost de natură a-i crea o stare de temere celei dintâi, iar urmărirea penală a celei din urmă nu a respectat garanţiile procesuale legale, potrivit motivării instanţei, remise MEDIAFAX pe 22 iunie.

Mesajele trimise de Rarinca Liviei Stanciu pe 3 iunie 2014 au următorul conţinut: "ora 18:13 «Dacă vă faceţi socoteala, ve-ţi avea mult mai mult de pierdut decât dacă îmi platiţi mie datoria. Voi spune tot ce ştiu inclusiv despre dv. şi am ce spune argumentat». ora 18:16 «Vă credeţi invincibilă dar vă garantez că tot ce voi spune va fi argumentat cu martori şi acte». ora 18:34 «De mâine vă voi trimite pe fax toate datele pe care le voi da presei». ora 19:17 «Vreau doar să-mi trimiteţi banii pe care mii datoraţi, mă puteţi anunţa cu un mesaj că i-aţi pus la poştă»", se arată în motivare.

"Eu am perceput mesajele ca ameninţări. Am înţeles din aceste mesaje că RM doreşte doar banii şi că susţine că ar avea probe şi înscrisuri pe care le poate da presei. Nu am nici cea mai vagă idee la ce anume se referă, eu sunt sigură că nu există asemenea probe şi înscrisuri reale care să conţină informaţii compromiţătoare la adresa mea sau a soţului meu. Eu am avut impresia că este cineva care o dirijează", scria Stanciu în plângerea depusă în 4 iunie 2014.

În urma percheziţiilor efectuate pe 9 iunie 2014, soldate cu reţinerea Marianei Rarinca, nu s-au găsit "acte şi informaţii compromiţătoare", notează CAB.

Instanţa menţionează că o cerinţă esenţială pentru existenţa laturii obiective a infracţiunii de şantaj este că fapta cu a cărei dare în vileag se ameninţă, reală sau imaginară, trebuie să fie de natură compromiţătoare, să aibă aptitudinea de a aduce atingere onoarei, demnităţii, reputaţiei persoanei la care se referă.

CAB mai apreciază că este "lipsită de fundament legal" susţinerea din rechizitoriu, potrivit căreia Rarinca şi-ar fi concretizat ameninţările când a sunat, pe 8 iunie, la Antena 3.
Discuţia telefonică pe care a avut-o cu operatoarea care i-a răspuns este redată în motivare:
"operatoare: alo, da.
- RM: bună ziua! alo!
- operatoare: bună ziua! da?
- RM: vreau şi eu legătura ... eu ştiu ... cu cineva care ar putea să preia un gen de ştire.
- operatoare: da, spuneţi despre ce e vorba.
- RM: vroiam să vorbesc cu cineva, eu ştiu?
- operatoare: doamnă, eu nu! eu dacă v-am răspuns ... puteţi vorbi cu mine. Dacă ... dacă nu... aşteptaţi în altă zi, ca să răspundă altcineva".

Curtea a mai constatat că urmărirea penală s-a efectuat de către procurorii de caz, în perioada 04.06.2014 - 27.06.2014, fără ca inculpatei să-i fie respectate garanţiile procesuale prevăzute de lege.

"În acest sens, se are în vedere faptul că procurorii de caz aveau obligaţia, în conformitate cu dispoziţiile art.100 Cod procedură penală să strângă probe atât în favoarea cât şi în defavoarea inculpatei RM, din oficiu sau la cerere", se mai spune în motivare.

Atacuri ale politicienilor şi cereri de demisii, după decizia în cazul Rarinca

La câteva zile după pronunţarea sentinţei de achitare, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, alături de mai mulţi colegi din PLR, i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cerea "să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu şi Laura -Codruţa Kovesi", în urma "evenimentului care a avut loc pe 21 mai, când Curtea de Apel Bucureşti a stabilit definitive nevinovăţia cetăţeanului Mariana Rarinca, care a petrecut mai mult de şase luni în arest preventiv, pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat niciodată probe".

În replică, fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu a declarat că, "în litera Constituţiei", CSM, şi nu Senatul, este autoritatea care face "justiţie în justiţie", inclusiv în cazurile erorilor judiciare.

Predoiu, prim-vicepreşedinte al PNL, a mai spus că preşedintele Senatului face "politică după ureche" şi i-a cerut lui Călin Popescu Tăriceanu să demisioneze

"E un gest politic, pentru că preşedintele ţării, şi dacă ar vrea, nu poate schimba magistraţi din funcţie, dar este o bătălie pe care liberalii reprezentaţi de Tăriceanu o poartă în mod elegant şi la care primesc înjurături şi tot felul de expresii de uşa cortului de la pedelişti, în special de la pedeliştii pe care Tăriceanu i-a numit miniştri. Mă gândeam că nu mă mai uimeşte nimic în politică, dar să văd un individ, pe care Tăriceanu l-a pus ministru, înjurându-l mai ceva ca la stadion e încă o surpriză, nu mă aşteptam ca mizeria să fie atât de mare", a spus, la rândul său, premierul Victor Ponta.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, spunea că el întodeauna a făcut apel ca politicienii să nu comenteze decizii ale instanţelor de judecată.

"Pe de altă parte, e foarte dificil să stabileşti limitele unui dialog atunci când nu ai nişte repere măcar la nivel de deontologie, de aceea am încercat de-a lungul timpului să avem nişte repere deontologice, dinspre politic către justiţie pentru a vedea care sunt limitele în care poţi să discuţi despre anumite soluţii definitive ale unor instanţe de judecată", a spus ministrul Justiţiei.

Victor Ponta a mai precizat, după ce unii membri PSD au declarat în presă că i-au cerut demiterea lui Cazanciuc, că i-a transmis o serie de reproşuri ministrului Justiţiei, arătând că acesta nu poate da ordine justiţiei, dar că trebuie să contribuie, alături de Parlament şi de CSM, la îmbunătăţirea sistemului judiciar şi evitarea unor erori şi abuzuri.

"I-am reproşat, dar nu o fac în public. Cred cu adevărat că ministrul nu trebuie să dea ordine justiţiei, dar trebuie să aibă un rol în a contribui, alături de Parlament şi CSM, la a îmbunătăţi un sistem - nu există un sistem perfect - şi la a evita pe viitor ca asemenea lucruri să se mai întâmple. Ori aici cred că lucrurile sunt destul de clare: de ce trebuie să arestezi preventiv înainte să judece un judecător ? Nu vorbesc de criminali, violatori. Nu cred că doamna Rarinca era un pericol pentru societate", a spus Ponta la Antena 3, întrebat dacă are ceva să îi reproşeze ministrului pentru cazul Rarinca.

Membrii CSM au constatat, în 22 iunie, că declaraţiile lui Călin Popescu Tăriceanu, care cerea demiterea Liviei Stanciu şi a Codruţei Kovesi pentru cazul Marianei Rarinca, au deformat realităţile de fapt şi au avut impact negativ asupra credibilităţii sistemul judiciar, afectând independenţa acestuia.

CAB dispune rejudecarea procesului după ce DNA face contestaţie în anulare

La sfârşitul lunii mai, procurorii DNA au formulat o contestaţie în anulare a deciziei de achitare, motivând această cale extraordinară de atac cu incompatibilitatea în care s-ar fi aflat judecătoarea Risantea Găgescu, din completul de judecată de la CAB.

Judecătoarea Risantea Găgescu a candidat în 2014 pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar a fost respinsă de o comisie din care făcea parte şi şefa ICCJ, Livia Stanciu. În cadrul interviului, cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, după ce Risantea Găgescu ar fi afirmat că nu se oboseşte să facă cercetare judecătorească şi să administreze probe şi mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăţia lui, potrivit stiri.tvr.ro.

La rândul său, pe 15 iunie, Mariana Rarinca a sesizat CSM, cerând să fie făcute verificări cu privire la şefa instanţei supreme şi la procurorii DNA Iulian Pancescu şi Carmen Damian, cei care au anchetat dosarul său.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis, pe 17 august, cererea prin care DNA a solicitat anularea deciziei definitive de achitare a Marianei Rarinca, dosarul urmând să fie rejudecat din 21 august.

Decizia a fost luată de un complet format din Dorel Matei (preşedinte) şi Anamaria Trancă.