Cazul Săpoca. Asociaţia Română de Psihiatrie cere finanţare şi mai mulţi medici în secţii

„În calitate de corp profesional naţional al specialiştilor psihiatri, am observat cu îngrijorare tentative de translare a discursului din spaţiul public, de la neajunsurile şi racilele din psihiatria românească către acuzaţii nesusţinute, neargumentate ştiinţific şi nedovedite până în prezent de malpraxis, cu mutarea centrului de greutate al atenţiei publice către presupusă neglijenţă în serviciu sau greşeli ale cadrelor medicale”, se arată în scrisoarea deschisă a asociaţiei.

Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie mai atrage atenţia că specializarea se află într-o situaţie „ingrată, vulnerabilă” şi are nevoie de sprijin din partea autorităţilor, nu de stigmatizare. Sursa citată arată că ARPP a susţinut, în ultimii ani, prin mai multe memorii, sesizări şi intervenţii publice reaşezarea psihiatriei în atenţia decidenţilor politici.

Astfel, Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie propune un set de măsuri care să cuprindă:

- „Programe naţionale dedicate, cu finanţare de la buget pentru pacienţii cu psihoze, tulburări depresive şi bipolare demenţă, alcooolism şi drogodependenţe;

- Registru naţional pentru tulburările psihice majore, inclusiv cu antecedente de auto/heteroagresivitate şi potenţial suicidar;

- implementarea managementului de caz în psihiatrie, la nivel naţional;

- dezvoltarea naţională a centrelor de sănătate mintală şi psihiatriei comunitare;

- înfiinţarea de echipe mobile;

- un lanţ terapeutic articulat şi bine definit care să urmeze pacientul de la ieşirea din spital şi până la reinserţia socio-familială care să cuprindă specialistul din spital, ambulator, medic de familie, asistent social, psiholog;

- programe continue de competenţă şi atestat în domeniul adicţiilor (alcool, droguri etc.) pentru pregătirea temeinică şi trainingul specializat pentru personalul superior şi mediu în vederea gestionării profesioniste a manifestărilor potenţial generatoare de violenţă/heteroagresiviate;

- training intensiv pentru intervenţia în urgenţele psihiatrice şi contenţia mecanică a pacienţilor în conformitate cu legea sănătăţii mintale 487/2002;

- redefinirea indicatorilor spitaliceşti pentru psihiatrie în sensul prioritizării calităţii şi durabilităţii intervenţiilor şi nu a volumului de externări scurte care prezintă riscul recăderilor frecvente;

- investiţii adecvate în infrastructura psihiatrică învechită precum şi dotări corespunzătoare unei asistenţe moderne şi eficiente la nivel european, incluzând reorganizarea/înfiinţarea de secţii specializate pe anumite patologii cum ar fi adicţiile, psiho-geriatria, cu personal calificat, normare modernă şi training specific pentru a evita supraaglomerarea şi incidente grave în secţiile de psihiatrie generală;

- asigurarea numărului optim de cadre medicale în secţia de psihiatrie general acuţi şi în compartimentele cu persoane cu adicţii, în sensul unui număr sporit de cadre medicale/pat de spitalizare decât cel prevăzut actualmente;

- asigurarea unui raport adecvat între personalul de sex feminin şi masculin (fără nici o intenţie de discriminare), având în vedere că persoanele cu tulburari psihice, cu grad de periculozitate, trebuie uneori contenţionate mecanic;

- Programe naţionale de educaţie a populaţiei privind tulburările psihice şi cele legate de substanţe”, se arată în scrisoarea deschisă.