Cazul Ţundrea ridică probleme judiciare fără precedent în România

Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au identificat un suspect, având şi o probă ADN în cazul în care Marcel Ţundrea a fost condamnat pentru uciderea unei fete de 13 ani din Gorj, însă, în primul rând, acest caz ridică o problemă procedurală, întrucât ar putea interveni prescripţia.

Totodată, pentru violarea şi uciderea fetei a ispăşit deja cineva pedeapsa, în speţă Ţundrea.

Astfel, fiind vorba de o eroare judiciară, adevăratul criminal poate scăpa nepdepsit pentru crima sa din 1992.

Doar instanţa poate să stabilească termenul de la care curge termenul de prescriere a faptei în acest caz, să închidă definitiv această afacere judiciară sau să o lase a fi elucidată.

Suspectul, Gheorghe Avram, identificat în acest caz, a fost audiat ca martor în dosar în 1992, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

În timpul anchetei, Marcel Ţundrea, gorjeanul care a executat 12 ani de închisoare dintr-o pedeapsă de 25 de ani primită pentru un viol şi o crimă, pe care a negat că le-ar fi comis, l-a indicat pe acest suspect ca fiind autorul faptei, invocând faptul că acesta era foarte apropiat de victimă.

Acest dosar a ajuns la Parchetul instanţei supreme anul trecut.

Suspectul în acest caz a fost identificat după ce toate dosarele de viol similare cu cel în care a fost acuzat Marcel Ţundrea au fost analizate de anchetatori, potrivit surselor citate.

Marcel Ţundrea a fost condamnat, în anul 1992, la 25 de ani de închisoare, pentru violarea şi uciderea unei fete de 13 ani din satul său, Pojogeni, judeţul Gorj. Bărbatul a negat tot timpul că ar fi comis faptele, iar după 12 ani de închisoare, în mai 2004, el a fost eliberat.

Marcel Ţundrea a fost eliberat după ce un test ADN a demonstrat că acesta nu are nicio legătură cu faptele de viol.

De altfel, Ţundrea a fost achitat pentru acuzaţia de viol, iar magistraţii au decis să redeschidă dosarul în care acesta a fost acuzat de crimă. Procesul lui Marcel Ţundrea urma să fie reluat la Braşov, primul termen fiind stabilit pentru 24 ianuarie 2007.

Bărbatul a murit însă în 18 ianuarie 2007, cu câteva zile înainte de a împlini 57 de ani.

Mai multe persoane au fost audiate, luni, 31 ianuarie 2011, la Parchetul Tribunalului Gorj, în dosarul crimei pentru care Marcel Ţundrea a executat 12 ani de închisoare, cercetările fiind coordonate de procurorul Marius Iacob - şeful Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Procurorul şef Iacob a venit, luni, la Târgu Jiu şi a precizat că va rămâne mai multe zile, el având programate pentru luni mai multe audieri în acest dosar.

"S-a format un nou dosar de urmărire penală după ce Marcel Ţundrea a fost găsit nevinovat. Pe baza probelor administrate anterior şi a probelor ştiinţifice am stabilit cu certitudine că autorul este o altă persoană. Audiem persoane, îl audiem şi pe el (n.r. - presupusul autor al crimei), dacă vrea să dea declaraţie, pentru că are dreptul să nu dea nicio declaraţie. A fost chemat la audieri la Bucureşti şi a refuzat să se prezinte. Va fi citat şi pentru marţi", a explicat Iacob.

La Parchet s-au prezentat mai multe persoane pentru a fi audiate, printre care şi sora, şi fratele tinerei găsite decedate în 1992, aceştia spunând că adevăratul autor va fi descoperit în cele din urmă.

Procurorul şef Marius Iacob a informat că marţi va face o reconstituire la faţa locului a evenimentelor care au dus la condamnarea lui Marcel Ţundrea la 25 de ani de închisoare. Acesta nu a făcut public numele suspectului, menţionând că identitatea persoanei respective va fi aflată cel mai probabil după reconstituirea de marţi.

Reconstituirea faptelor se va face în satul Pojogeni, din apropiere de Târgu Cărbuneşti, acolo unde, în iunie 1992 a fost găsită moartă Mioara Gherasie, o fată de 13 ani. Aceasta a fost atunci violată şi apoi ucisă cu pietre, faptele producându-se în apropierea locuinţei lui Ţundrea, bărbatul devenind principalul suspect al anchetatorilor.

Marcel Ţundrea a fost condamnat ulterior la 25 de ani de închisoare pentru viol şi crimă, în anul 2004 un test ADN confirmând că altcineva comisese faptele.

Prin rechizitoriul din 9 noiembrie 1992 al Parchetului Tribunalului Gorj, Ţundrea a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru viol urmat de moartea victimei. Anchetatorii au stabilit că, în 16 iunie 1992, Ţundrea a întreţinut raporturi sexuale cu victima, fără consimţământul acesteia, într-un loc izolat, pe marginea pârâului Valea Mare din apropierea satului Pojogeni. În timpul violului, victimei i-a fost umplută gura cu pietre de râu, ceea ce a dus la sufocarea acesteia.

În timpul autopsiei, două pietre au fost găsite în cavitatea bucală şi faringe, victima având rupturi de perineu şi ficat, fractură de coastă şi deflorare vaginală. Legiştii au recoltat un tampon vaginal, fata având grupa sanguină A2. Această probă a fost prost conservată, astfel că după 12 ani a fost contestată de Ţundrea. În 2004, Comisia Superioară Medico-Legală aprecia că există neclarităţi legate de prelevarea şi conservarea probelor supuse testului ADN

Medicii legişti craioveni au constatat că sângele recoltat de la locul crimei aparţine unei persoane cu grupă sanguină A.

După o săptămînă, în urma declaraţiilor unor martori, anchetatorii au ajuns la Ţundrea, care a fost examinat medico-legal, constatându-se că acesta avea "leziuni pe corp, membre şi la nivelul organelor genitale, produse cu aproximativ o săptămână în urmă", respectiv zgârieturi. Medicii au suspectat că leziunile din zona genitală ar fi putut fi provocate în timpul unui act sexual violent.

Din locuinţa lui Ţundrea au fost ridicate două cămăşi, pantaloni şi chiloţi, toate pătate de sânge, hainele fiind examinate biocriminalistic. Sângele de pe cămăşi indica grupele A şi AB.

Ţundrea a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol şi 20 de ani de detenţie pentru omor calificat, judecătorii aplicând un spor de cinci ani.

După 12 ani, Ţundrea a părăsit închisoarea şi a solicitat magistraţilor revizuirea cazului său, considerându-se nevinovat.

În timpul procesului de revizuire, două persoane au dezminţit în faţa autorităţilor judiciare afirmaţia bătrânei martore Elena Negrea (decedată între timp) că Ţundrea s-a aflat în preajma locului în care s-a produs crima.

Bărbatul a negat tot timpul că ar fi comis faptele, iar după ce a fost eliberat, Marcel Ţundrea a cerut să se realizeze un test ADN, pentru care, în final, a fost exhumată şi victima.

"Apreciez că se impune ca instanţa să dea curs recomandării Comisiei Superioare Medico-Legale de a se proceda la exhumarea victimei, pentru recoltarea probelor biologice în vederea extragerii şi identificării ADN-ului. Întăresc ideea ca procurorul de şedinţă să insiste pentru precizarea acelor împrejurări privind custodia tamponului vaginal, astfel cum a cerut Comisia Superioară Medico-Legală, pentru că în lipsa unor astfel de menţiuni (...) concluziile expertizei genetice nu au nici o valoare probatorie", nota în raportul său criminologul Ovidiu Sârbu.

Potrivit raportului întocmit de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (înaintat instanţei gorjene în 21 mai 2005), nu a fost respectată procedura de recoltate a probele biologice de către anchetatori, în cazul uciderii Mioarei Gherase, în 16 iunie 1992.

Totodată, documentul releva faptul că, în urma examinării documentaţiei medico-legale din dosarul lui Marcel Ţundrea, a raportelor de constatare biocriminalistică şi a declaraţiilor unor martori, bărbatul nu poate fi exclus ca autor al infracţiunii de viol.

Ancheta din anii '90 a fost condusă de procurorul Ion Diaconescu, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, procurorul Marius Iacob declarând, luni, 31 ianuarie 2011, că în perioada în care se va afla la Târgu Jiu va audia şi o parte din persoanele care s-au ocupat de investigaţiile care au dus la condamnarea lui Ţundrea.

"S-ar putea să audiem şi o parte din anchetatorii care s-au ocupat de acel dosar. Nu am stabilit încă pe cine", a precizat Iacob.

Rudele fetei decedate în 1992 au precizat, corespondentului MEDIAFAX, că Gheorghe Avram este bărbatul care ar fi comis faptele, acesta fiind un localnic implicat în alte fapte cu violenţă. Bărbatul a fost, la un moment dat, chiar coleg de celulă cu Marcel Ţundrea, acesta declarând înainte de a deceda că l-a şi întrebat pe acesta de ce nu recunoaşte că el a comis faptele.