CC a statuat că este ilegal ca instanţele să modifice sistemele de salarizare

Anul trecut, în repetate rânduri, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că veniturile judecătorilor şi ale procurorilor se situează la un nivel indecent în raport cu salariul mediu pe economie şi cu scala de salarizare în România şi impune o corecţie obligatorie pe viitor. El a arătat că susţine un nivel de salarizare care să elimine tentaţiile de corupţie în sistemul judiciar, dar a apreciat că actualul nivel de remuneraţie, obţinut prin recâştigarea unor drepturi salariale în instanţă, este nepermis.

"În loc să lase Guvernul să deruleze politica salarială, justiţia îşi face propriile legi de salarizare", a spus Tăriceanu.

Curtea Constituţională a constatat, în 4 decembrie 2008, că Ordonanţa 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare este necunostituţională, după ce a fost sesizată de Curtea de Apel Braşov, la cererea Ministerului Public. Decizia Curţii Constituţionale 1. 325 a fost publicată în Monitorul Oficial în 23 decembrie anul trecut.

Ministerul Public a arătat în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, că prevederile de lege criticate dau posilibilitatea instanţele judecătoreşti au competenţa de a cenzura soluţia aleasă de legiuitor şi să acorde drepturi salariale prevăzute exclusiv în beneficiul altor categorii de salariaţi decât reclamanţii, instituindu-se, astfel, pe cale judiciară, sisteme de salarizare paralele celor stabilite prin acte normative.

Excepţiile au fost ridicate în faţa Curţii de Apel Braşov - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale.

Avocatul Poporului a arătat în punctul său de vedere transmis judecătorilor constituţionali că textele de lege criticate sunt constituţionale.

Curtea Constituţională a examinat constituţionalitatea Ordonanţei 137/2000 în întregul ei.

"Analizând criticile de neconstituţionalitate în raport de aceste dispoziţii din Legea fundamentală, Curtea constată că dispoziţiile ale ordonanţei, lasă posibilitatea desprinderii unui înţeles neconstituţional, în virtutea căruia instanţele judecătoreşti au posibilitatea să anuleze prevederile legale pe care le consideră discriminatorii şi să le înlocuiască cu alte norme de aplicare generală, neavute în vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile în cazurile deduse judecăţii", se arată în motivarea Curţii Constituţionale.

De asemenea, prin dispoziţiile ordonanţei, se conferă instanţelor judecătoreşti competenţa de a desfiinţa norme juridice instituite prin lege şi de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituţional, întrucât încalcă principiul separaţiei puterilor.

Judecătorii constituţionali mai arată că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării iar Guvernul are competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală iar instanţele judecătoreşti nu au o asemenea competenţă, misiunea lor constituţională fiind aceea dea realiza justiţia, adică de a soluţiona, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenţa, întinderea şi exercitarea drepturilor lor subiective.

"Pentru aceste considerente, Curtea urmează să constate că dispoziţiile Ordonanţei Guvernului 137/2000 sunt neconstituţionale în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", se mai arată în decizia CC, publicată în Monitorul Oficial din 23 decembrie 2008.

În cursul anului trecut, Curtea Constituţională a mai declarat şi alte prevederi neconsituţionale din ordonanţa Guvernului 137/2000, pentru că acordă Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea legii pe care o consideră discriminatorie. De asemenea, o altă decizie a CC a vizat situaţiile în care deciziile CNCD pot fi atacate în instanţă.

În urma unei decizii a CNCD potrivit căreia s-ar crea o discriminare prin acordarea de către stat a unui spor de 40 la sută procurorilor şi judecătorilor învestiţi cu cauze de corupţie, magistraţii au declanşat acţiuni în instanţe în care au cerut acordarea de drepturi egale.

Astfel, s-a ajuns în situaţia în care mii de magistraţi au obţinut hotărâri irevocabile, statul văzându-se în situaţia de a plăti drepturi restante, plus dobândzi la sumele cerute.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat, în 14 ianuarie, că în urma discuţiilor cu ministrul Finanţelor, cu premierul şi cu preşedintele Senatului pe tema bugetului pe anul 2009, sumele obţinute de MJ rezolvă problemele sistemului, inclusiv chestiunile referitoare la restanţe ale drepturilor salariale către magistraţi, obţinute de aceştia prin hotărâri judecătoreşti.

Ministrul a mai spus că instituţia pe care o conduce nu a putut cuprinde în bugetul pe anul trecut sporul de stres de 50 la sută pentru magistraţi, statuat prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). În acest context, el şi-a exprimat speranţa ca diferenţele salariale dintre magistraţi să fie şi ele rezolvate, referindu-se la faptul că magistraţii din CSM şi cei de la ICCJ încasează sporul de 50 la sută.

Pe de altă parte, Predoiu a susţinut că nu se poate vorbi de o rezolvare totală a problemelor financiare până nu va fi adoptată o nouă lege a salarizării magistraţilor.

El a amintit că a propus, la sfârşitul anului trecut, un proiect de lege în acest sens, care însă nu a fost aprobat din cauza contextului politic.

Ministrul a apreciat că, în contextul actual, "mai mult nu se poate", exprimându-şi speranţa că magistraţii îşi vor tempera acţiunile împotriva MJ.