CC: Avizul de urmărire penală a miniştrilor parlamentari trebuie tratat şi votat ca o hotărâre

Curtea Constituţională a decis, în 1 octombrie, că sunt neconstituţionale prevederile din Regulamentele Senatului şi Camerei Deputaţilor referitoare la majoritatea cu care se aprobă urmărirea penală a miniştrilor parlamentari.

Curtea arată în motivarea decizie că prin articolul 76 din Constituţie, referitor la "Adoptarea legilor şi a hotărârilor", se stabilesc reguli esenţiale ale procedurii legislative. Alineatul 1 din articolul menţionat arată că legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii parlamentarilor fiecărei Camere.

"Sub acest aspect, prin Decizia numărul 46 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 131 din 27 mai 1994, Curtea Constituţională a statuat, cu valoare de principiu, că «majoritatea absolută impusă de Constituţie pentru adoptarea Hotărârii privind Regulamentul Senatului urmăreşte să asigure o exprimare cât mai largă a voinţei senatorilor în prevederile regulamentare, cerinţă firească într-un sistem parlamentar democratic, care implică, prin definiţie, o majoritate şi o opoziţie parlamentară»", potrivit motivării CC.

De asemenea, magistraţii CC mai motivează că potrivit alineatului 2 al articolului 76, adoptarea legilor ordinare şi a hotărârilor celor două Camere ale Parlamentului, se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi în fiecare Cameră, în condiţiile în care numărul acestora se ridică la cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor fiecărei Camere, în condiţiile respectării cvorumului legal de adoptare prevăzut de articolul 67 din Constituţie.

"În privinţa naturii juridice a actului prin care se cere urmărirea penală a membrilor Guvernului, Curtea constată că această cerere se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, astfel cum prevede articolul 76 alineatele 1 şi 2 din Constituţie, precum şi articolul 121 din Regulamentul Senatului", se mai arată în motivarea deciziei.

Un alt argument invocat de instanţa constituţională este faptul că articolul 121 din Regulament stabileşte că "Senatul adoptă legi, hotărâri, moţiuni şi alte acte cu caracter politic, în prezenţa majorităţii senatorilor". Totodată, articolul 130 din Regulament prevede că "legile, hotărârile, moţiunile simple, precum şi celelalte acte se adoptă de către Senat prin vot".

Curtea a mai constatat că sunt în acord cu sensul prevederilor articolului 76 alineatul 2 din Constituţie şi dispoziţiile articolului 136 alineatul 3 din Regulamentul Senatului, care stabileşte că "Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi".

În legătură cu articolul 150 alineatul 3 din Regulamentul Senatului, potrivit căruia "hotărârea" privind urmărirea penală a membrilor Guvernului "se adoptă cu votul majorităţii senatorilor", Curtea Constituţională a stabilit că acesta contravine articolul 76 alineatul 2 din Constituţie.

Astfel, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional textul articolul 150, alinetul 3, din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului 28 din 24 octombrie 2005.

CC precizează, în motivarea deciziei privind majoritatea simplă cu care miniştrii parlamentari pot fi urmăriţi penal, că a statuat, încă din 1994 că majoritatea cerută de Constituţie pentru adoptarea de hotărâri în Camere urmăreşte să asigure o exprimare cât mai largă a voinţei parlamentarilor.

Potrivit articolului 147, alineatul 1 din Constituţie, dispoziţiile din Regulamente constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă în acest interval Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile legii fundamentale.