CC, găzdă a Congresului Curţilor Constituţionale Europene

La congres participă 40 de membri cu drepturi depline, membri asociaţi, observatori şi invitaţi, constituiţi într-un cadru instituţional, "cu o dimensiune pan europeană", potrivit preşedintelui Curţii Constituţionale (CC), Augustin Zăgrean.

Amplitudinea acestei evoluţii are la bază ideea generoasă lansată acum 39 de ani, prin proiectul de la Dubrovnik al preşedinţilor curţilor constituţionale din Germania, Austria, Italia şi fosta Republică Federativă Iugoslavia, la realizarea căruia şi-au adus o susţinută contribuţie, numeroase personalităţi din domeniul dreptului constituţional şi din viaţa politică.

"Evoluţiile istorice de la sfârşitul secolului trecut, care au dus la instaurarea democraţiei şi statului de drept în Europa Centrală şi de Est, au dat un impuls fără precedent, lărgirii şi consolidării cadrului instituţionalizat de conlucrare între curţile constituţionale, eforturilor lor conjugate de promovare a principalelor obiective concepute de membrii fondatori: schimbul de informaţii privind metodele de lucru şi jurisprudenţa constituţională în contextul general european, precum şi intensificarea contactelor între curţile constituţionale europene şi instituţii similare în probleme instituţionale, structurale şi materiale în domeniul justiţiei constituţionale", afirmă sursa citată.

Dezbaterea de la Bucureşti este axată pe o temă de maximă importanţă şi actualitate: "Justiţia constituţională: funcţii şi raporturile cu celelalte autorităţi publice".

"Avem convingerea că dialogul pe care îl vom purta va genera idei consistente şi inovatoare de natură să consacre independenţa curţilor constituţionale faţă de alte autorităţi ale statului şi să întărească rolul acestora în consolidarea statului de drept în societatea contemporană, chemată să facă faţă unor provocări tot mai complexe şi mai dificile", spune judecătorul Zegrean.

În opinia preşedintelui Augustin Zegrean, ca şi în cazul celorlalte ramuri de drept naţional sau european, dreptul constituţional trebuie să reflecte cât mai fidel noile realităţi sociale, astfel că noi reforme se dovedesc a fi necesare în multe dintre statele membre ale Conferinţei. Toate acestea având ca unic scop sporirea încrederii cetăţenilor şi a celorlalte autorităţi în justiţia constituţională - garant al democraţiei.

"Congresul va oferi posibilitatea participanţilor de a-şi împărtăşi propriile experienţe, propriile îndoieli sau certitudini şi - de ce nu? - va oferi alternative, răspunsuri sau soluţii problemelor izvorâte în legătură cu temele supuse dezbaterilor. Dinamica activităţii Curţii Constituţionale din România, de la înfiinţare până în prezent, reflectă o creştere continuă a numărului de sesizări trimise spre soluţionare de către principalele instituţii ale statului. Iată de ce, pentru noi, dezbaterea temei aflate pe ordinea de zi a Congresului de la Bucureşti, este atât de necesară şi de oportună. Ea se înscrie armonios în suita dezbaterilor precedente, deschizând, totodată, perspectiva unor noi abordări ale principiilor constituţionale, în pas cu vremurile pe care le trăim", mai spune Zegrean.

Potrivit acestuia, Bucureştiul va putea marca astfel o etapă semnificativă în palmaresul prodigios al Conferinţei." Aceeaşi viziune să ne călăuzească şi în pregătirile pentru viitoarea Conferinţă care se va organiza în Austria", adaugă judecătorul.