CC: În domeniul agriculturii, nu se cunoaşte regimul juridic al aspectelor ce vor fi descentralizate

"Curtea reţine că în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, pe de o parte, nu se cunoaşte exact nici regimul juridic al componentelor ce urmează a fi descentralizate şi nici raţiunea pentru care anumite componente urmează să fie descentralizate, iar altele nu (expunerea de motive a legii necuprinzând informaţii în acest sens), iar pe de altă parte, controlul exercitat de administraţia publică centrală, datorită modului generic de redactare a textului, urmează să vizeze nu numai activitatea structurii nou create, ci şi pe cea a unor autorităţi ale administraţiei publice locale", arată judecătorii de la Curtea Constituţională (CC), în motivarea hotărârii.

Conform documentului citat, Curtea constată existenţa în cuprinsul aceluiaşi act normativ a două reglementări contradictorii. Astfel, dacă la articolul 13, omologarea pârtiilor şi a traseelor de schi pentru agrement, precum şi a traseelor turistice montane se face de către Autoritatea Naţională pentru Turism împreună cu consiliile judeţene pe raza cărora se află acestea, la articolul 20 alineatul (1) litera d) aceeaşi activitate se realizează şi de către consiliile judeţene.

"În consecinţă, Curtea constată că, în privinţa activităţii menţionate, ambele autorităţi capătă rol decizional; or, pentru realizarea aceleiaşi activităţi, două autorităţi ale administraţiei publice nu pot avea, deopotrivă, competenţe decizionale. Acest lucru ar echivala cu un arbitrariu, în sensul că autoritatea centrală şi locală vor acţiona în mod concurent. Mai mult, aceeaşi activitate nu poate, în acelaşi timp, să ţină atât de competenţa decizională a autorităţii administraţiei publice centrale, cât şi de cea locală", precizează CC.

În plus, conform sursei citate, Legea descentralizării prevede "luarea de măsuri imediate, stabilind şi termene ferme sub acest aspect", pentru elaborarea actelor subsecvente şi protocoalelor de predare-primire a bunurilor prevăzute în anexele la lege.

"Este, prin urmare, întrunit şi criteriul referitor la aplicarea imediată a legii în cauză, stabilit, de asemenea, de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa. Discutabilă este însă posibilitatea de a realiza în aceste termene, foarte scurte, măsurile preconizate, aspect care antamează însă neconstituţionalitatea intrinsecă a legii", mai consideră judecătorii constituţionali.

Magistraţii CC remarcă şi "grave probleme de tehnică legislativă, cu repercusiuni asupra calităţii legii". Astfel, destinatarul normei, fie persoane fizice sau juridice, fie autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, s-ar afla în situaţia de a nu cunoaşte, în mod obiectiv şi raţional, "conduita pe care trebuie să o adopte în raport cu ipoteza normativă echivocă a legii".

Curtea Constituţională a decis, în 10 ianuarie, că Legea descentralizării, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament în luna noiembrie 2013, este neconstituţională, admiţând sesizarea formulată de parlamentarii PDL.

"Cu unanimitate de voturi, admite obiecţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă şi constată Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, în ansamblul ei, este neconstituţională", se arăta în decizia Curţii.

Pe de altă parte, judecătorii CC au respins o serie de critici formulate de parlamentarii PDL.

"Cu majoritate de voturi, respinge criticile de neconstituţionalitate extrinsecă a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică", se mai preciza în minuta Curţii Constituţionale.

PDL a sesizat Curtea Constituţională în privinţa legii descentralizării şi a notificat Camerei Deputaţilor acest demers, a informat formaţiunea politică, în 29 noiembrie 2013.

Sesizarea a fost semnată de 70 de deputaţi democrat-liberali.

"Sesizarea către Curtea Constituţională a României arată că, în opinia semnatarilor, legea privind descentralizarea unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale încalcă dispoziţiile constituţionale din articolul 1 (aliniate 1,3,4 şi 5), articolul 61 (aliniat 1), articolul 102 (aliniat 1), articolele 120-122, articolul 114 şi 136", s-a arătat în comunicatul PDL.

PDL opinează că: "proiectul încalcă articolul care consacră unitatea statului român (...) legea permite transferul de proprietate între unităţile administrativ- teritoriale fără hotărâre de Guvern (...) legea încalcă principiile fundamentale ale descentralizării şi principiile constiuţionale în ce priveşte purtătorii autonomiei locale care sunt consiliile locale şi primarii" şi că procedura angajării răspunderii este neconstituţională.

Guvernul şi-a asumat răspunderea pe proiectul legii descentralizării în 19 noiembrie 2013.