CC: Instanţa nu poate analiza pregătirea profesională a lui Daniel Morar

O instanţă de judecată nu poate analiza decât criteriile referitoare la vechimea sau studiile îndeplinite de Morar, au mai arătat judecătorii CC.

În 25 martie 2013, Daniel Morar a fost numit de preşedintele Traian Băsescu în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, pentru un mandat de nouă ani, începând din 9 iunie 2013. Imediat după acest moment, AMR a atacat în instanţă decizia preşdintelui, susţinând că decretul se loveşte de nulitate, acuzându-l pe Daniel Morar de eşecuri profesionale şi abuzuri grave, precum necunoaşterea normelor juridice internaţionale şi a Constituţiei.

Mai exact, pentru a ajunge judecător al Curţii Constituţionale, o persoană trebuie să îndeplinească, conform Constituţiei, trei criterii: să aibă studii juridice, o experienţă de cel puţin 18 ani şi "înaltă competenţă profesională".

AMR a reclamat că Daniel Morar nu ar îndeplini acest din urmă criteriu şi a solicitat anularea decretului, în cadrul procesului intentat Administraţiei Prezidenţiale, care se află pe rolul Curţii de Apel Bucureşti din 2013.

La termenul din luna iunie a acestui an, avocaţii preşedintelui au cerut instanţei sesizarea CC cu privire la două chestiuni. Prima dintre ele se referă la faptul că, prin legislaţia actuală, se creează un regim discriminatoriu între judecătorii constituţionali pentru că trei dintre ei sunt numiţi de Senat, trei de Camera Deputaţilor, iar ceilalţi trei de către preşedinte. Dacă primii şase nu pot fi contestaţi, hotărârile de numire a judecătorilor care sunt numiţi prin decret prezidenţial pot fi atacate la Curtea de Apel. Această sesizare a fost respinsă de judecătorii constituţionali.

Cea de-a doua chestiune ridicată de avocaţii preşedintelui în faţa CC, prin intermediul instanţei de judecată, se referă la interpretarea legii. Astfel, apărătorii Administraţiei Prezidenţiale au dorit să ştie care dintre cele trei condiţii ce trebuie îndeplinite de o persoană pentru a fi numit judecător constituţional - vechimea, studiile, pregătirea profesională - poate fi atacată în instanţă.

În acest sens, Curtea Constituţională a stabilit, marţi, că o instanţă se poate pronunţa doar pe două dintre aceste aspecte, respectiv pe cele legate de experienţa de cel puţin 18 ani şi pe cele legate de studiile de drept. Ultima dintre condiţii, cea atacată de altfel de AMR, este un subiectivă, susţin judecătorii constituţionali, motiv pentru care ea nu poate fi analizată de o instanţă de judecată.