CC judecă în 14 ianuarie sesizarea lui Băsescu privind Legea caselor naţionalizate

În 23 decembrie 2008, preşedintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea referitoare la casele naţionalizate, menţionând că motivele sale sunt diferite faţă de cele ale partidelor care au contestat anterior actul şi că, printre altele, reglementarea a încălcat principiul bicameralismului.

Preşedintele Traian Băsescu a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Ioan Vida o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

În sesizare, Băsescu precizează că potrivit art. 77 din Constituţia României, înainte de promulgare, preşedintele poate solicita verificarea constituţionalităţii legii.

"Am luat la cunoştinţă că prin Decizia nr. 1351 din 10 decembrie 2008 a Curţii Constituţionale, pronunţată în cadrul controlului anterior de constituţionalitate au fost respinse, cu opinia separată, sesizările formulate de către deputaţii aparţinând Partidului Democrat Liberal şi Partidului Naţional Liberal, dar motivele pentru care formulez prezenta sesizare sunt diferite de cele expuse deja în sesizarea anterioară", scrie Băsescu.

Curtea Constituţională a decis, pe 10 decembrie, că modificările aduse legii privind casele naţionalizate sunt constituţionale, respingând contestaţia semnată de 55 de deputaţi, respectiv 63 de deputaţi din PDL. Curtea Constituţională a soluţionat, în cadrul controlului anterior promulgării legii, sesizările asupra neconstituţionalităţii Legii pentru modificarea şi completarea Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu declara atunci că votul exprimat în Camera Deputaţilor La legea caselor naţionalizate poate declanşa un lung şir de procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru încălcarea dreptului constituţional la proprietatea privată.

Forma trimisă la promulgare iniţial, şi care rămâne valabilă după votul deputaţilor, prevede că nu se restituie în natură, ci doar în echivalent, imobilele care au fost înstrăinate în temeiul dispoziţiilor Legii 112/1995.

De asemenea, nu se restituie în natură terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate, tot în baza legii 112.

Legea mai prevede că persoanele care au primit despăgubiri în baza Legii 112 pot solicita restituirea în natură numai dacă imobilul nu a fost vândut până la data intrării în vigoare a noii legi, şi numai după returnarea sumei reprezentând despăgubirea primită, acualizată conform cu indicele de inflaţie.

În cazul în care imobilul a fost vândut în baza legii 112, proprietarul iniţial are dreptul numai la măsuri reparatorii, prin echivalent pentru valoarea de piaţă corespunzătoare stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare.

De asemenea, dacă respectivele persoane au primit despăgubiri în baza Legii 112, ele au dreptul la diferenţa dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele de inflaţie, şi valoarea corespunzătoare de piaţă a imobilului.

Chiriaşii care au cumpărat imobile în baza legii 112 şi ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile au dreptul la asigurarea cu prioritate a unei locuinţe de către consiliile locale sau de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei.

Sumele plătite de aceste persoane pentru cumpărarea imobilului naţionalizat şi care ulterior a fost restituit proprietarului, constituie, prin actualizare la nivelul pieţei, avans la noul imobil, pe care au dreptul să îl cumpere de la stat.

Citeşte şi:

Băsescu contestă la CC legea caselor naţionalizate

Modificările legii privind casele naţionalizate, constituţionale