CC: Nu este conflict de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi Guvern

CC s-a pronunţat asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi autoritatea executivă, reprezentată de Guvernul României şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, pe de altă parte, cerere formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

În urma deliberării, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a constatat că aspectele sesizate de Consiliul Superior al Magistraturii nu întrunesc elementele conflictului juridic de natură constituţională în sensul art.146 lit.e) din Constituţie.

Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, avocat de profesie, a pledat, miercuri, în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale pentru Guvern, în conflictul cu autoritatea judecătorească, care este reprezentată de judecătorul Dan Lupaşcu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

La ieşirea de la Curtea Constituţională, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a spus că a adus cifre pentru a demonstra că nu se poate vorbi de o subfinanţare cronică a sistemului în ultimii ani, arătând că bugetul pentru Justiţie a crescut constant în anii 2000 - 2008.

Ministrul Justiţiei a mai spus că în privinţa problemei auditului a susţinut, în faţa CC, că trebuie să se facă distincţie între activitatea de control desfăşurată în vederea îmbunătăţirii managementului şi activitatea desfăşurării actului de judecată care nu are nici o legătură cu aspectele manageriale.

Predoiu a arătat că nu calea conflictului este soluţia pentru rezolvarea problemelor din sistemul judiciar, ci cea a cooperării instituţionale, pentru că "în mod structurat putem să avansăm pas cu pas în plasarea sistemului judiciar în fruntea priorităţilor Guvernului".

Predoiu a ţinut să menţioneze că, în fiecare săptămână, Ministerul Justiţiei acţionează, chiar miercuri urmând să susţină în Guvern un memorandum pe această temă.

"Mă bucur să observ în ultimele săptămâni o schimbare de ton şi abordare şi din partea CSM. Am sentimentul că încet-încet vom fi din nou umăr la umăr pe acest drum. Îmi manifest determinarea de a continua şi a relua aceste eforturi până când vom obţine condiţiile cel puţin acceptabile în contextul crizei pentru sistemul judiciar", a mai subliniat Predoiu.

Pe de altă parte, ministrul Justiţiei a reluat apelul către magistraţi şi personalul auxiliar să înţeleagă că este o perioadă de criză pasageră şi că nu trebuie să se situeze pe poziţii ireconciliabile.

"În acest momente grele trebuie să fim cu toţii mai flexibili, mai cooperanţi, să strângem din dinţi şi să ne promovăm interesele în limita legii şi competenţelor instituţionale", a spus Predoiu.

Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Curţii să se pronunţe printr-o decizie în care să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională care împiedică CSM să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestit.

Virgil Andreieş a sesizat Curtea Constituţională cu privire la patru aspecte, referindu-se în primul rând la afectarea gravă a independenţei justiţiei prin subfinanţarea cronică a sistemului judiciar în condiţiile prorogării repetate prin ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvern a termenului a preluare a bugetului instanţelor de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a nesolicitării avizului conform al CSM asupra unor acte normative de adoptare a bugetului şi rectificare bugetară.

Cea de-a doua problemă pentru care preşedintele CSM a cerut Curţii Constituţionale să se pronunţe se referă la omisiunea Guvernului de a solicita avizul CSM asupra proiectelor de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti.

Potrivit unor documente care fost înaintate de Dan Lupaşcu judecătorilor constituţionali, Executivul condus de Emil Boc a adoptat, de la începutul anului până la 1 iunie, 604 de Hotărâri de Guvern, 49 de OUG şi cinci Ordonanţe de Guvern.

În aceeaşi perioadă, Parlamentul a adoptat 194 de legi, dintre care 135 pentru aprobarea ordonanţelor de urgenţă. Totodată, au fost promulgate de preşedinte 226 de legi, dar numai 194 au fost publicate.

Anul trecut, Parlamentul a adoptat 308 legi, din care 145 pentru aprobarea ordonanţelor de urgenţă şi ordonanţelor Executivului Totodată, anul trecut Executivul a adoptat 28 de Ordonanţe, 228 de OUG şi 1.697 de HG.

De altfel, jurişti şi avocaţi au reclamat de mai multe ori faptul că Guvernul s-a substituit Parlamentului, care a ajuns să aibă rolul de a legifera actele Executivului.

Articolul 61 din legea fundamentală subliniază faptul că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Potrivit articolului 102 din Constituţie privind rolul Guvernului, Executivul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

În al treilea rând, sesizarea CSM cuprinde şi faptul că Ministerul Justiţiei a desfăşurat anumite activităţi de control la instanţe judecătoreşti, vizând şi aspecte care ţin de competenţa exclusivă a CSM. Ministerul Justiţiei a desfăşurat câteva controale la Curtea Apel şi Tribunalul Târgu Mureş, Curtea de Apel şi Tribunalul Alba şi Curtea de Apel şi Tribunalul Cluj.

În al patrulea rând, CSM a criticat omisiunea Guvernului de a solicita avizul consultativ al CSM asupra unor acte normative referitoare la activitatea judecătorească. Acesta a arătat că, în perioada 2005-2009, 77 de acte normative care vizează activitatea judecătorească nu au fost avizate de CSM.