CC: O serie de propuneri esenţiale din proiectul de revizuire a Constituţiei nu pot fi promovate. Printre acestea, mecanismul de desemnare a premierului

Judecătorii CC consideră că noul mecanism propus pentru desemnarea premierului de către preşedinte depăşeşte cadrul constituţional, deoarece aduce o rigidizare a modului în care un Guvern poate fi învestit.

"Curtea constată că textul propus, prin mecanismul de desemnare a candidatului pentru funcţia de prim-ministru, instituie un monopol al partidului politic sau alianţei politice participante la alegeri care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, fără a deţine majoritatea absolută, în privinţa propunerii reprezentantului ce urmează a fi desemnat drept candidat, neţinând cont de necesitatea asigurării actului de guvernare în condiţiile unei susţineri parlamentare care să permită obţinerea votului de învestitură şi realizarea programului de guvernare. Or, în aceste condiţii, reglementarea unui mecanism constrângător în privinţa libertăţii de acţiune a partidelor politice parlamentare are drept efect imposibilitatea adaptării soluţiei normative analizate la noile situaţii intervenite", consideră judecătorii.

Ei apreciază că, "deşi aparent textul analizat clarifică competenţele Preşedintelui României, prin rigidizarea excesivă a procedurii de desemnare a candidatului pentru funcţia de prim-ministru, pe de o parte, nu acoperă toate ipotezele constituţionale posibile, iar, pe de altă parte, nu ţine cont de configuraţia/situaţia politică existentă în Parlament. În aceste condiţii, o atare procedură lipsită de flexibilitate poate da naştere cu uşurinţă la crize politice şi, astfel, se constituie într-un obstacol constituţional real".

De asemenea, Curtea a constatat că încalcă posibilităţile de revizuire a Constituţiei prevederea conform căreia "Guvernul îşi exercită mandatul până la data învestirii noului Guvern", care înlocuieşte actuala reglementare care precizează că mandatul Guvernului încetează la momentul noilor alegeri parlamentare.

Curtea Constituţională a mai precizat că se situează în afara limitelor revizuirii prevederea conform căreia calitatea unui deputat sau senator încetează "la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid sau într-o altă formaţiune politică".

De asemenea, judecătorii consideră că nu poate fi eliminată din legea fundamentală menţiunea conform căreia parlamentarii sunt judecaţi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Judecătorii constitiţionali au apreciat că se situează în afara limitelor revizuirii sintagma "cetăţenii români se nasc şi trăiesc liberi", deoarece "are drept revers negarea/ excluderea conceptului enunţat şi în privinţa cetăţenilor străini şi apatrizilor". "Or, acest principiu vizează o trăsătură distinctivă şi intrinsecă omului, a condiţiei umane, şi nu a cetăţeanului", explică judecătorii CC.

Curtea Constituţională a respins şi condiţia pusă în proiectul de revizuire ca la alegerile pentru Senat, pentru Camera Deputaţilor şi pentru funcţia de Preşedinte al României să poată participa "numai candidaţii care au avut domiciliul în România cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor". Judecătorii consideră că această constrângere duce la suprimarea dreptului fundamental de a alege şi de a fi ales.

O altă prevedere considerată neconstituţională este cea potrivit căreia "este interzisă folosirea unor probe obţinute în mod ilegal, cu excepţia cazului când acestea sunt în favoarea celui acuzat", judecătorii considerând că introducerea conceptului de probe obţinute ilegal încalcă actualele principii constituţionale.

Curtea Constituţională a mai apreciat că încalcă limitele revizuirii prevederea privitoare la limitarea posibilităţii statului de a obţine date despre secretul corespondenţei sau a datelor persoanei doar în cursul procesului penal. "În accepţiunea propunerii de revizuire a Constituţiei, în cazul unor dezastre naturale, a unor accidente grave sau a altor ameninţări grave la adresa persoanelor, nu li s-ar permite autorităţilor publice cu competenţe în gestionarea acestor situaţii să facă toate eforturile necesare pentru salvarea de vieţi omeneşti, mai ales dacă se are în vedere limitarea operată cu privire la datele de trafic sau de localizare", argumentează judecătorii.

Totodată, judecătorii au constatat că este neconstituţională introducerea "obligaţiei persoanelor de drept public, persoanelor juridice private şi persoanelor fizice de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare".

Pe de altă parte, judecătorii CC consideră că atribuirea hotărârilor Consiliului Naţional de Securitate, actualmente CSAT, un caracter obligatoriu pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile public ar echivala cu a atribui acestora efecte similare legilor.

Curtea Constituţională a mai constatat faptul că mărirea numărului membrilor CSM, prin majorarea ponderii reprezentanţilor care nu fac parte din categoria magistraţilor, este inadmisibilă deoarece "este de natură să producă efecte negative asupra activităţii sistemului judiciar".

De asemenea, o altă prevedere considerată a depăşi cadrul revizuirii este cea care precizează că "prin lege organică se pot recunoaşte zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor", dar şi că "reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor".

Judecătorii CC au mai considerat că nu este admisibilă precizarea că "minorităţile naţionale pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă".

De asemenea, CC respinge modul în care a fost definită autonomia universitară garantată în propunerea de revizuire, deoarece "definiţia dată autonomiei universitare este improprie şi dă, astfel, naştere unei independenţe absolute a instituţiilor de învăţământ superior atât în gestionarea patrimoniului lor, cât şi în desemnarea structurilor şi funcţiilor de conducere, ceea ce duce la suprimarea unei garanţii a dreptului la învăţătură, conferit de autonomia universitară".

În plus, judecătorii consideră o depăşire a limitelor revizuirii inclusiv eliminarea din actual Constituţie a menţiunii că sunt stabilite prin lege "conţinutul şi limitele" dreptului de proprietare şi a creanţelor împotriva statului care sunt garantate, deoarece echivalează cu absolutizarea acestora.

În cazul Avocatului Poporului, Curtea Constituţională precizează faptul că acesta nu-i reprezintă doar pe "cetăţeni", cum se arată în proiectul de revizuire, ci şi pe toate persoanele fizice, iar o astfel de menţiune exclude o categorie de persoane din sfera celor protejate de activitatea Avocatului Poporului.

Judecătorii constituţionali au respins de asemenea precizarea din proiectul de revizuire prin care se menţiona că statul garantează şi promovează creşterea competitivităţii economiei româneşti printre alte şi prin "exploatarea resurselor de producţie în condiţii de maximă eficienţă economică şi cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesaţi". "Curtea constată că prin modificarea dorită se ajunge la ignorarea interesului general transpus în conceptul de interes naţional în favoarea unui interes particular, a «celui interesat», singura condiţie fiind exercitarea acestuia în condiţii de maximă eficienţă economic", se arată în explicaţia CC.

De asemenea, Curtea Constituţională a constatat încălcarea limitelor revizuirii şi în cazul eliminării din atribuţiile instituţiei de contencios constituţional a prevederii care îi oferă posibilitatea de a analiza şi judeca asupra hotărârilor Parlamentului care afectează valori, reguli şi principii constituţionale.

Curtea Constituţională a analizat proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei la jumătatea lunii februarie.