CC: Prevederi ale Legii 247/2005 privind reforma proprietăţii şi justiţiei, neconstituţionale

Potrivit Deciziei 1.352 publicată luni, Curtea Constituţională a constatat că prevederile art.III din titlul II al Legii 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente sunt neconstituţionale, întrucât, "în lumina dispoziţiilor art.11 şi ale art.20 alin.(2) din Constituţie, acestea contravin dispoziţiilor art.6 paragraful 1 fraza întâi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit cărora, "orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. [...]".

În aplicarea acestor dispoziţii Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârea pronunţată în cazul "Brumărescu contra României", 1999, a statuat că: "Dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe, garantat de art.6 paragraful 1 din Convenţie, trebuie interpretat în lumina preambulului convenţiei, care enunţă preeminenţa dreptului ca element de patrimoniu comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care susţine, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie repusă în cauză".

Aceste considerente sunt pe deplin aplicabile şi în privinţa prevederilor art.III din titlul II al Legii 247/2005, întrucât stabilesc un nou termen pentru retrocedarea imobilelor aparţinând cultelor religioase, deşi prin reglementări anterioare au fost stabilite alte termene ce nu au fost prorogate, ceea ce contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi conceptului de "proces echitabil" impus de dispoziţiile art.6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţii coroborate cu cele din preambulul convenţiei.

În ceea ce priveşte prevederile art.1 alin.(9) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 94/2000 potrivit cărora cererile de retrocedare a imobilelor prevăzute la alin.(1) al ordonanţei se pot depune în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a acesteia, Curtea a constatat că acestea au scopul de a asigura tocmai stabilitatea raporturilor juridice care privesc retrocedarea imobilelor. Astfel, CC a respins excepţia referitoare la aceste prevederi.

În final, Curtea a constatat că excepţia referitoare la art.II din Legea 48/2004 a rămas fără obiect, întrucât art.VI alin.(4) din titlul II al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 184/2002, la care face trimitere acest text de lege, a fost abrogat prin art.VI din titlul II al Legii 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, şi ca atare excepţia a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă.

Pachetul legislativ privind reforma proprietăţii şi justiţiei a fost adoptat în vara anului 2005 de către Guvernul Tăriceanu prin asumarea răspunderii, la propunerea ministrului Justiţiei de atunci Monica Macovei. Ulterior, mai multe prevederi din pachetul legislativ au fost declarate neconstituţionale de către CC.