CC: Procedura de legiferare, încălcată în cazul Legii ANI. Senatul nu a transmis punctul de vedere

Curtea Constituţională reia, în cuprinsul deciziei ei, prevederile articolului 75 din Constituţie, referitor la tehnica de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

Potrivit alineatului 4 al acestui articol, "În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă". Alineatul 5 al aceluiaşi articol arată că "Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere". Astfel, având în vedere stabilirea clară a competenţelor în funcţie de materia la care o prevedere legislativă face referire, Curtea Constituţională "constată că fiecare Cameră a Parlamentului este obligată să aplice întocmai dispoziţiile articolului 75 din Constituţie".

Aşadar, Curtea şi-a însuşit motivaţia preşedintelui Băsescu, cel care a sesizat Curtea după ce actul normativ i-a fost trimis pentru a doua oară spre promulgare. Şeful statului arăta că, potrivit alineatului 1 al articolului 75 din Constituţie, cel care stabileşte în care materii competenţa de a fi Cameră decizională revine Senatului şi în care domenii Camerei Deputaţilor, prevederea referitoare la introducerea comisiilor de verificare a averilor de pe lângă Curţile de Apel reglementează în materia dreptului de proprietate privată, astfel că, potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor ar trebui să aibă rol decizional.

Şeful statului a arătat şi că dispoziţiile articolului 75 alineat 1 din Constituţie "sunt reluate şi detaliate" prin Regulamentul fiecărei Camere.

"Din prevederile regulamentare reiese că cea care are calitatea de cameră decizională în materia dreptului de proprietate privată, reglementată la articolul 44 alineatul (2) şi articolul 136 alineatul 5 din Constituţie, este Camera Deputaţilor", susţine Curtea că a reţinut din argumentele şefului statului.

În continuare, în opinia preşedintelui, activitatea comisiilor de cercetare înfiinţate în scopul controlului modului de dobândire a averii "are implicaţii directe asupra dreptului de proprietate privată al persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere".

"În aceste condiţii, Preşedintele României afirmă că dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competenţa Senatului în calitate de primă Cameră sesizată şi a Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională", se arată în expunerea de motive a Curţii Constituţionale.

Preşedintele, susţin judecătorii CC, a apreciat că traseul legislativ ar fi fost definitiv parcurs "şi viciul de procedură ar fi putut fi acoperit' dacă cea de-a doua Cameră, respectiv Senatul, ar fi fost de acord cu prevederea adoptată de către Camera Deputaţilor referitor la comisiile de verificare a averii. Însă, cum Senatul a eliminat dispoziţiile referitoare la aceste comisii, în opinia şefului statului deveneau incidente prevederile alineatelor 4 şi 5 din articolul 75 din Constituţie, "în sensul că doar cu privire la aceste texte era necesar să se reia deliberarea pentru a decide definitiv Camera Deputaţilor", care potrivit articolului 1 este Cameră decizională.

Un alt argument reţinut de judecătorii Curţii Constituţionale a fost acela că, în situaţiile în care s-au mai operat modificări la Legea 115 din 1996, cea care instituie comisiile de verificare a averii, "prima Cameră sesizată a fost Senatul".

Judecătorii Curţii afirmă, totodată, că şi Camera Deputaţilor şi Guvernul au susţinut punctul de vedere şi argumentele şefului statului. În schimb, potrivit CC, "Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate".