CC recomandă abrogarea lit.l) art.146 pentru evitarea antrenării sale în conflicte cu sursă politică

"Potrivit textului în vigoare în prezent, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze în fond orice conflicte juridice de natură constituţională născute între autorităţile publice, iar nu numai conflictele pozitive sau negative de competenţă de natură constituţională dintre autorităţile publice, cum ar fi fost firesc. Pentru a se evita antrenarea Curţii în soluţionarea unor conflicte care au ca sursă dispute politice sau altă sorginte decât cea juridică, Curtea consideră că se impune modificarea textului constituţional în sensul circumscrierii atribuţiei Curţii numai cu privire la soluţionarea conflictelor de autoritate, respectiv de conflictele pozitive sau negative de competenţă", se arată în motivarea deciziei CC privind neconstituţinalitatae unor texte din proiectul de revizuire a Constituţiei.

Curtea recomandă abrogarea literei l) a articolului 147, potrivit căreia "îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii".

În opinia judecătorilor CC, propunerea este justificată de împrejurarea că, în virtutea acestei dispoziţii, Curtea, alături de atribuţiile "de rang constituţional" prevăzute la art.146 lit.a)-k), poate dobândi şi alte atribuţii instituite de legiuitorul ordinar prin legea ei de organizare şi funcţionare, atribuţii "de rang" legal.

"Aşa fiind, în temeiul textului constituţional propus spre abrogare – art.146 lit.l), atribuţiile Curţii Constituţionale pot fi multiplicate ori de câte ori interese ale forţelor politice impun modificarea sau completarea legii de organizare a Curţii. Curtea apreciază că, prin eliminarea dispoziţiei constituţionale, este garantată independenţa instanţei constituţionale şi se păstrează voinţa puterii constituţionale originare cu privire la atribuţiile Curţii limitativ prevăzute numai în cuprinsul Constituţiei", susţin judecătorii CC.

Judecătorii CC au analizat şi modificările propuse privind literele a), b), c), e) şi h) ale articolului 146, care vizează schimbarea structurii Parlamentului şi privesc subiectele de sesizare a Curţii Constituţionale, care urmează a fi Preşedintele Parlamentului şi 40 de parlamentari.

"Cu privire la modificarea lit.h), aceasta a fost examinată în prealabil în cadrul analizei modificărilor aduse prin legea de revizuire dispoziţiilor constituţionale referitoare la suspendarea Preşedintelui.
Independent de analiza propunerii de revizuire ce are ca obiect dispoziţiile art.146 din Constituţie, Curtea consideră oportună completarea dispoziţiilor literei a) în sensul «) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a preşedintelui Parlamentului, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 40 de parlamentari precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei şi a legilor de revizuire a Constituţiei, înainte de aprobarea lor prin referendum» şi a literei c) în sensul care urmează «c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentului şi a hotărârilor cu caracter normativ ale Parlamentului, la sesizarea preşedintelui Parlamentului, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 40 de parlamentari»", arată CC.

Cu privire la completarea literei a), Curtea apreciază că este necesar ca legea de revizuire adoptată de Parlament, înainte de a fi supusă referendumului în condiţiile art.151 alin.(3) din Legea fundamentală, să fie examinată de Curtea Constituţională pentru a constata, pe de o parte, dacă a fost respectată decizia Curţii privind proiectul de lege sau propunerea de revizuire a Constituţiei şi, pe de altă parte, dacă modificările şi completările aduse proiectului sau propunerii de revizuire în procedura de dezbatere şi adoptare parlamentară respectă principiile şi dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art.146 lit.e), Curtea apreciază necesară reevaluarea acestei atribuţii în sensul circumscrierii noţiunii de "conflict juridic de natură constituţională" numai cu privire la conflictele dintre autorităţile publice care "presupun acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor".

O atare concepţie este în acord cu cele stabilite prin Decizia nr.53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.144 din 17 februarie 2005, sau prin Deciziei nr.97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.169 din 5 martie 2008, conform cărora "conflictul juridic de natură constituţională există între două sau mai multe autorităţi şi poate privi conţinutul ori întinderea atribuţiilor lor decurgând din Constituţie, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competenţă, pozitive sau negative, şi care pot crea blocaje instituţionale", mai spun judecătorii CC.