CCR a amânat, pentru 25 octombrie, sesizările Opoziţiei şi a lui Iohannis pe Codul administrativ

Nu este prima decizie de amânare a Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte aceste sesizări. Iniţial, obiecţiile de neconstituţionalitate privind Codul Administrativ ar fi trebuit dezbătute pe 20 septembrie.

Preşedintele Klaus Iohannis, a trimis Curţii Constituţionale, pe 31 iulie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind Codul administrativ al României, criticând că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative şi dispoziţii necorelate atât între ele, cât şi cu alte acte normative.

”O administraţie publică modernă, într-un stat de drept, democratic şi social trebuie să fie, înainte de toate, o administraţie publică transparentă, transparenţă de neconceput în absenţa unor reglementări clare, unitare şi accesibile. Din analiza legii supuse controlului de constituţionalitate, constatăm că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative şi dispoziţii necorelate atât între ele, cât şi cu alte acte normative”, susţine şeful statului în sesizarea trimisă CCR.

Preşedintele Iohannis mai susţine că modificarea textului restrânge domeniul de aplicare a răspunderii unui membru al Guvernului pentru un eventual conflict de interese, permiţând practic celelalte fapte realizate dintr-un interes personal de natură nepatrimonială ori cu scopul de a obţine un folos material pentru alte rude apropiate sau pentru alte persoane.

”Concret, membrul Guvernului este apărat de răspundere dacă asigură folosul material pentru alte rude apropiate (nepoţi, veri etc), concubini, prieteni sau persoane cu care a stabilit diverse înţelegeri sau parteneriate. De asemenea, introducerea unei consecinţe calificate, aceea <de a produce un folos material> nu are nici o justificare raţională şi nu este în concordanţă cu valoarea socială protejată prin norma în discuţie, existând posibilitatea ca membrul Guvernului să urmărească obţinerea unui folos nepatrimonial, ipoteză exclusă de către legiuitor prin modificarea adoptată”, mai menţionează şeful statului.

De asemenea, potrivit sesizării de neconstituţionalitate, în cuprinsul art. 40 alin. (1) lit. g) din lege se precizează că funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, sintagma „calitatea de comerciant persoană fizică” din art. 84 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 161/2003 fiind înlocuită cu sintagma „calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială”.

Preşedintele Klaus Iohannis a criticat şi articolul privind „Folosirea limbii minorităţilor naţionale”, care prevede că „autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).”

”Potrivit art. 13 din Constituţie, <În România, limba oficială este limba română>. Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 120 alin. (2) din Constituţie, <în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică>, mai arată Iohannis.

Preşedintele critică şi introducerea pensiilor speciale pentru unii dintre aleşii locali, respectiv pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene.

În varianta votată de Parlament se prevede că „(1) persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, care au exercitat funcţii de autoritate executivă, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă”, iar cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat, şi este prevăzut pentru fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială prin anexă distinctă la legea anuală de aprobare a bugetului de stat.

”Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că prevederile Legii privind Codul administrativ al României sunt neconstituţionale”, se arată în finalul sesizării.

O sesizare similară, formulată de 44 de deputaţi aparţinând PNL, USR şi PMP, a fost amânată în şedinţa de marţi a CCR.

Citeşte şi: ULTIMA ORĂ CCR amână dezbaterea pe Codul Penal şi Legea prevenirii faptelor de corupţie

Citeşte şi: Cinci adolescente de la un centru de plasament, la spital după ce au consumat etnobotanice. Cazul, în atenţia poliţiştilor