CCR a RESPINS sesizarea fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, privind abuzul în serviciu. Curtea: Parlamentul are sarcina de a reglementa valoarea pagubei

Decizia CCR a fost luată cu majoritate de voturi.

Astfel, plenul CCR a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.248 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ridicată de Bombonica Prodana.

CCR a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.297 alin.(1) din Codul penal, care stipulează: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl indeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.";

Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine Parlamentului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de "abuz în serviciu".

CCR menţionează că nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera de competenţă a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.

De asemenea, CCR a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Art. 132 din Legea nr.78/2000 stipulează: „În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. "

În acest caz, Curtea a reţinut că aceasta constituie, astfel cum prevede şi titlul secţiunii din care face parte, o infracţiune asimilată celor de corupţie, prin modul în care a fost incriminată constituind o formă specială a infracţiunii de abuz în serviciu.

Prin urmare, constată CCR, incidenţa infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art.132 din Legea nr. 78/2000 trebuie să se raporteze la dispoziţiile art.246 şi art.248 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal astfel cum acestea au fost reconfigurate prin Decizia nr.405 din 15 iunie 2016 şi prin prezenta decizie.

Pe de altă parte, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.248 din Codul penal din 1969 sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii".

Art.248 din Codul penal din 1969 stipulează: „Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”.

În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate în privinţa dispoziţiilor art. 248 din Codul penal din 1969, Curtea a aplicat considerentele ce au stat la baza pronunţării Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii".

CCR a reţinut că dispoziţiile art.248 din Codul penal din 1969 încalcă prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie, deoarece sintagma „îndeplineşte în mod defectuos”, din cuprinsul acestora, nu întruneşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nefiind enunţată cu suficientă precizie pentru a se înţelege la ce dispoziţii legale se raportează încălcarea atribuţiilor de serviciu. Astfel, Curtea a reţinut că defectuozitatea îndeplinirii unui act trebuie stabilită numai prin raportare la legea în domeniu.

CCR a dezbătut, în şedinţa de marţi, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu.

Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, a invocat, la un termen din luna martie, o excepţie de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu.

Avocatul acesteia a precizat, în sala de judecată, că se impune trimiterea excepţiei spre CCR pentru că, în cazul Bombonica Prodana, prejudiciul este sub 50.000 euro şi nu ar intra sub incidenţa penală.

Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost susţinută de către toţi avocaţii din cauză, inclusiv cel care îl reprezintă pe Liviu Dragnea.

"Am văzut că toţi avocaţii susţin. L-am întrebat (pe avocat, n.r.) şi a spus că este o cutumă: când un avocat susţine sesizarea CCR, toţi susţin. Ceea ce constat eu este că marea problemă în România rămâne în continuare abuzul în serviciu", a motivat Liviu Dragnea, la acel moment, după şedinţa de judecată, acţiunea avocatului său.

Astfel, excepţia de neconstituţionalitate a fost formulată, pe lângă Bombonica Prodana, de Alesu Floarea, Balaban Constantin Claudiu, Botorogeanu Adriana, Dragnea Nicolae Liviu, Gheorghe Nicuşor, Marica Valentina Mirela, Marineci Ionel, Miloş (fostă Ogrinja, fostă Drăghici) Rodica, Stoica Anisa Niculina, Şefu Olguţa, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Teleorman, potrivit ordinii de zi a CCR.

Procurorul de şedinţă al DNA s-a opus, la acel moment, sesizării CCR precizând că deja există o decizie a curţii privind sintagma "în mod defectuos", explicată prin "încălcarea legii".

Instanţa a dispus ca procurorii să depună la dosar precizări referitoare la decizia CCR, pentru fiecare inculpat în parte. Concret, judecătorii au cerut DNA să explice ce legi au încălcat inculpaţii din dosar. Ulterior, Instaţa supremă a sesizat, însă, CCR.

Guvernul a trimis la CCR, la jumătatea lunii mai, un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei formulate de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, privind lipsa pragului valoric pentru abuzul în serviciu.

Guvernul este una dintre instituţiile abilitate să trimită puncte de vedere în astfel de situaţii. Procedura prevede ca ministerul Justiţiei să formuleze o opinie care ulterior este însuşită de Guvern, ceea ce s-a întâmplat şi în acest caz.

Premierul Sorin Grindeanu a precizat, la acel moment, că punctul de vedere transmis la CCR în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate ridicată de Bombonica Prodana în cazul abuzului în serviciu a fost realizat de specialiştii ministerului Justiţiei şi trimis Curţii sub semnătura sa.

"Procedural, toate punctele de vedere pe care Guvernul le trimite către CCR - pot să spun că semnez zeci, dacă nu sute, săptămânal, de asemenea puncte de vedere. Procedural, lucrurile stau în felul acesta: ministerul Justiţiei are un departament special care se ocupă cu aceste sesizări nepersonificate şi care dau, atunci când se solicită din partea CCR, un punct de vedere al ministerului Justiţiei pe care îl înaintează, prin adresă, către Guvern, iar procedural, pleacă sub semnătura primului-ministru. Specialiştii din departamentul respectiv, care nu are legătură cu persoana x, y, au făcut acest punct de vedere pe care Guvernul l-a înaintat către Curtea Constituţională. V-am asigurat de la început că nu vreau să interferez în ceea ce înseamnă munca pe care specialiştii o fac. Tot timpul s-a respectat această procedură de care vă aminteam", a declarat Sorin Grindeanu.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat, şi el, că punctul de vedere asumat de Guvern referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bombonica Prodana a fost întocmit de ministerul Justiţiei, el apreciind că nu crede că acest act l-ar fi supărat pe liderul PSD Liviu Dragnea.

„(...) Prin decizia 405, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la sintagma <<îndeplineşte în mod defectuos>>. Ori de câte ori cineva se raportează la 405, critica este inadmisibilă. Prin urmare, dacă ne raportăm la 405, este inadmisibilă. Dacă ne raportăm la lipsa pragului, nu este problema Guvernului, a ministerului, e problema exclusivă a CCR, care va stabili că trebuie sau că nu trebuie”, a mai spus Tudorel Toader.

În acest dosar, alături de Liviu Dragnea, a fost trimisă în judecată fosta soţie a acestuia, Bombonica Prodana, sub acuzaţia de abuz în serviciu, dar şi Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, fiind acuzată de abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.

De asemenea, în cauză sunt judecaţi Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, Rodica Miloş şi Olguţa Şefu, la data faptelor director executiv adjunct al D.G.A.S.P.C. Teleorman, Valentina Marica, fost şef al Complexului de recuperare, Nicuşor Gheorghe, fost şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare, Constantin Balaban, la data faptei şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, Adriana Botorogeanu şi Anisa Stoica la data faptelor funcţionari publici în cadrul D.G.A.S.P.C. Teleorman.

Potrivit procurorilor, "în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. În realitate cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă".

Astfel, precizează DNA, persoanele angajate formal au primit în total suma de 108.612 lei, sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În ceea ce o priveşte pe Bombonica Prodana, procurorii spun că “în perioadele 3 martie - 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi în calitate de şef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu ştiinţă atribuţiilor de serviciu, deşi a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului, nu a întreprins niciun demers de sancţionare a persoanelor respective”.

Mai mulţi inculpaţi au anunţat că îşi recunosc faptele, apelând astfel la procedura simplificată de judecată.

Potrivit unor surse, CCR ar fi decis că nu este în sarcina sa să instituie un prag în ceea ce priveşte prejudiciul pentru abuzul în serviciu.

Aceleaşi surse au arătat că CCR ar fi recomandat ca Parlamentul să instituie un astfel de prag.

CCR a dezbătut, în şedinţa de marţi, excepţia de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu.

Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, a invocat, la un termen din luna martie, o excepţie de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu.

Excepţia de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile art. 248 din Codul penal din 1969, art. 297 alin.(1) din Codul penal şi art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Citeşte şi: ANCHETA alegerilor din 2009: Comisia parlamentară cere Parchetului General calitatea procesuală a lui Maior, Coldea şi Kovesi

Citeşte şi: Guvernul renunţă la consultanţii fiscali, NU şi la impozitul pe gospodărie. Cum se va plăti

Citeşte şi: Problema scanerelor din vămi şi finanţarea pentru achiziţionarea ambulanţelor, discutate la Finanţe

Citeşte şi: Surpriză pentru tinerii care vor lua 10 la bacalaureat. Organizatorii a două festivaluri din această vară le vor oferi acces gratuit la concerte