CCR respinge solicitarea lui Robert Cazanciuc referitoare la un conflict Parlament-ÎCCJ. Tăriceanu poate fi anchetat

Vicepreşedintele Senatului, Robert Cazanciuc, care are atribuţii de preşedinte, a cerut, în 29 mai, Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict constituţional între Parlament - Senat şi PICCJ. Acesta spunea despre conflict că s-a manifestat printr-o „ingerinţă directă şi neconstituţională” a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului.

Ancheta a vizat modul în care Cristian Marciu, senator PSD de Giurgiu, a fost menţinut în funcţie cu toate că, în anul 2015, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au declarat, definitiv, incompatibil după ce a avut afaceri cu instituţii ale statului.

Tăriceanu ar fi vizat de această anchetă deoarece, în calitate de preşedinte al Senatului, nu ar fi dat curs, în 2017, solicitării Agenţiei Naţionale de Integritate de a-l elibera din funcţie de Marciu.

Reacţia lui Tăriceanu: Apropierea alegerilor îi determină pe unii să găsească soluţii pentru a mă scoate din joc

Călin Popescu Tăriceanu afirmă, după decizia CCR potrivit căreia nu există conflict constituţional Parlament-parchet, că „apropierea alegerilor îi determină pe unii să găsească soluţii pentru a mă scoate din joc”.

„Se pare, însă, că apropierea alegerilor îi determină pe unii să găsească soluţii pentru a mă scoate din joc. Nu cedez, nu mi-e frică. Am fost patru ani obiectul unei anchete penale a DNA şi în final am avut câştig de cauză la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sunt trecut prin aceste lucruri. Nu e prima dată când se întâmpla astfel de lucruri. Cei care cred că în felul acesta voi deveni mai puţin critic la adresa preşedintelui şi la adresa guvernului se înşală”, spune Călin Popescu Tăriceanu.

El spune că aşteaptă motivarea CCR.

„Vom vedea care sunt prevederile, şi în funcţie de aceasta parchetul va acţiona sau nu”, adaugă Tăriceanu.

El spune că preşedintele Senatului nu avea atribuţii de conducător, ci de reprezentant.

„Comisia juridică nu a solicitat în vreun fel această solicitare, iar procurorii au considerat că eu am ffăcut un abuz în funcţie. (...) Prin această decizie a Curţii cred că se creează un precedent foarte periculos. Eu respect deciziile Curţii, dar un principiul fundamental este nulitatea dreptului imperativ. Prin această decizie, principiul nulităţii votului imperativ este încălcat. Oricare parlamentar va piutea să fie anchetat de Parchet de ce a votast într-un fel sau nu a votat”, a explicat Călin Popescu Tăriceanu.