CCR se va pronunţa pe 12 septembrie asupra conflictului între Preşedinţie şi Guvern

"Cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Prim-ministrul României şi Preşedintele României, formulată de Preşedintele României la data de 3 august 2018 şi care constituie obiectul Dosarului nr.1235E/2018, va fi dezbătută în şedinţa de judecată din data de 12 septembrie 2018, ora 12", se arată într-un anunţ publicat, marţi, pe site-ul Curţii Constituţionale.

Viceprim-ministrul Paul Stănescu a exercitat, în perioada 6-13 august, atribuţiile premierului Viorica Dăncilă privind de conducerea operativă a Executivului, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial.

„Decizie pentru exercitarea unor atribuţii. În temeiul art. 19 din Legwa 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie. Articol unic. – În perioada 6-13 august 2018, domnul Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, exercită atribuţiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activităţii Guvernului României”, se arată în hotărârea emisă de premierul Viorica Dăncilă şi publicată, marţi, în Monitorul Oficial.

La trei zile după ce decizia a apărut în Monitorul Oficial, pe 3 august, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu un conflict juridic între premier şi preşedinte, şeful statului considerând că premierul trebuie să îşi exercite în permanenţă funcţia sau să anunţe delegarea.

"Rolul constituţional şi specificul atribuţiilor prim-ministrului presupun ca acesta să îşi exercite atribuţiile permanent şi neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanţă. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, chiar şi cu acest prilej, devin incidente prevederile constituţionale referitoare la interimatul funcţiei de prim-ministru", se arată în sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis acuză faptul că delegarea nu a fost anunţată şi la nivelul preşedintelui.

"Prin omisiunea Prim-ministrului României de a aduce la cunoştinţa Preşedintelui României imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile în perioada 6-13 august 2018 şi acţiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuţiile de prim-ministru prin emiterea unui act (Decizia nr. 247/2018) cu depăşirea competenţelor stabilite de Legea fundamentală, s-a ivit un conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi, pentru motivele expuse în cele ce urmează. Procedând în acest mod, Prim-ministrul României se situează în afara cadrului constituţional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituţie. Totodată, prin această conduită, prim-ministrul a încălcat şi prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremaţia Constituţiei, precum şi principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", se mai arată în sesizarea la CCR.

Astfel, conflictul juridic de natură constituţională rezidă în mod direct din textul Constituţiei, respectiv din dispoziţiile art. 107 alin (1) - (3) coroborate cu cele ale art. 85 alin. (1), anunţă Administraţia Prezidenţială, ce prevăd:

- Art. 85 alin. (1) - Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

- Art. 107 alin. (1) - (3) - (1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. (2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. (3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

"Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea prim-ministrului de a desemna un alt membru al Guvernului în vederea exercitării cu caracter temporar a atribuţiilor de prim-ministru, în condiţiile în care Preşedintele României are, potrivit art. 107 alin. (3) din Constituţie, competenţa de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, în situaţia în care prim-ministrul se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, aspect ce se subsumează unui raport de drept constituţional pur. În acest cadru, Curtea Constituţională urmează să analizeze şi să stabilească întinderea şi conţinutul sintagmei “imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile” din cuprinsul art. 107 alin. (3) prin raportare şi la art. 110 alin. (2) din Constituţie. Fiind în prezenţa unor raporturi constituţionale între Prim-ministrul României şi Preşedintele României, dezlegarea prezentei probleme litigioase nu intră în competenţa altor autorităţi şi instituţii publice, ci doar în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, în conformitate ", solicită preşedintele.

Pe 14 august a fost stabilit de către CCR termenul pentru transmiterea punctelor de vedere de către Preşedinţie şi Guvern, referitor la sesizarea depusă de preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu existenţa unui conflict juridic între instuţii.

Pe 4 august, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în cadrul discursului susţinut la Consiliulul Naţional al PNL, referitor la discuţia de vineri cu Viorica Dăncilă, că aceasta i-a spus că nu ştia că s-a publicat în Monitorul Oficial decizia de a delega atribuţiile pe perioada concediului său, telefonul venind după ce şeful statului a sesizat CCR.

"Am ajuns să avem un Guvern iraţional. Ieri am avut o discuţie care m-a făcut să cred că avem un Guvern ireal. Dacă n-ar fi trist, ar fi de râs. O decizie publicată în Monitorul Oficial prin care instala un premier interimar. Surpriză am crezut că este atributul meu. După ce a înaintat acest demers, doamna prim-ministru a sunat să îmi spună că pleacă în concediu şi că toate sunt bune. Asta după ce publicase acea decizie. I-am atras atenţia că nu e bine totuşi ce a făcut. Că acea decizie este profund neconstituţională. Şi ştiţi ce mi-a spus? Nu a ştiu că se publicase", a declarat sâmbătă Klaus Iohannis.

O zi mai târziu, pe 5 august, liderul PSD, Liviu Dragnea ,a declarat că preşedintele Klaus Iohannis este ridicol prin faptul că a contestat la CCR concediul premierului Viorica Dăncilă, precizând că şeful statului a proliferat minciuni şi dezacorduri la Consiliul Naţional al PNL.

"În primul rând, Iohannis ieri şi vineri s-a făcut de râs. Asta este prima constatare a mea. Prima dată s-a umplut de ridicol cu contestarea la CCR a plecării în concediu a doamnei premier şi ieri a fost apogeul ridicolului. O serie întreagă de minciuni, a mai făcut şi două dezacorduri", a spus Liviu Dragnea, la Antena 3, adăugând că premierul i-a relatat că şeful statului a ţipat de nenumărate ori la ea la telefon, fiind nemulţumit de rectificarea bugetară, dar şi de vizita în Israel..