Ce aşteaptă românii de la Germania: Un leadership puternic şi un Parteneriat Strategic

În timp ce leadership-ul german este "de netăgăduit", asistăm la "o asimetrie crescândă în cuplul franco-german", iar faptul că Angela Merkel face prima vizită, în mod simbolic, la Paris, nu poate ascunde o creştere a diferenţelor "între forţa economică şi competitivitatea economiei germane şi problemele structurale (...) cu care Franţa se înfruntă în acest moment", a afirmat senatorul PSD Mircea Geoană, la o dezbatere efectuată de Friedrich Ebert Stiftung despre aşteptările Europei faţă de noul Guvern de la Berlin.

"Nu poţi să ai un cuplu franco-german, când Franţa merge în Mali şi este implicată în Africa Centrală şi când Orientul Mijlociu este atât de tulburat. Trebuie să decidem. Nu spun că trebuie să mergem alături de Franţa în orice incursiune militaristă pe care Parisul o propune din motive de zonă de influenţă istorică şi tradiţională. Dar cred că această zonă care este întreaga periferie a Europei trebuie să fie în mod explicit recunoscută şi aşteptăm de la Berlin, aşteptăm de la Paris, de la Londra, de la Varşovia mai multă energie şi mai multă ambiţie pentru Europa în plan internaţional", a mai spus Geoană.

În ceea ce priveşte relaţia Bucureştiului cu Berlinul, senatorul social-democrat consideră că este nevoie de un Parteneriat Strategic.

"România are un număr de parteneriate strategice pe care, mai bine sau mai rău, le-a dezvoltat cu principalii noştri parteneri şi aliaţi din regiune, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, dar şi cu ţări europene influente, cum este Franţa, Italia, mai recent Spania (...) Aşa cum Varşovia, în mod inteligent şi în mod consecvent în ultimii ani de zile, a investit într-o relaţie privilegiată şi cu Berlinul, cred că ideea unui parteneriat româno-german, pe lângă relaţiile mai mult sau mai puţin fluctuante din punct de vedere politic, trebuie să devină o prioritate de politică externă românească", a afirmat el.

În opinia sa, pentru "o reechilibrare între Nord şi Sud, Est şi Vest, între noii şi vechii membri", triunghiul Weimar (Germania, Franţa, Polonia) ar trebui cumva extins, prin includerea Bucureştiului, "pe măsură ce România se îndrăveneşte economic, devine mai ambiţioasă politic şi-şi reface reputaţia care este foarte precară în Europa, inclusiv în Germania".

Mircea Geonă apreciază că pentru România revenirea lui Walter-Frank Steinmeier la conducerea MAE german este "o veste bună". Totodată, prezenţa social-democraţilor în coaliţia de la Berlin şi în cea de la Bucureşti este "de bun augur pentru o România mai ambiţioasă", a punctat senatorul PSD.

Şi fostul comisar european Leonard Orban este de părere că este nevoie de un Parteneriat consolidat între România şi Germania, dar "pentru a fi posibil un asemenea Parteneriat şi noi trebuie să fim un actor de încredere, trebuie să oferim garanţii că puntem funcţiona din aceste punct de vedere".

Orban a subliniat faptul că este nevoie de "asigurarea unui leadership puternic astfel încât să se poată vorbi de o consolidare în continuare a UE", mai ales în contextul unei perioade "foarte dificile", cu "foarte multe tensiuni". "Germania are un rol fundamental, esenţial în consolidarea Uniunii, în menţinerea coeziunii acesteia şi evitarea fragmentării", a spus Orban, adăugând că pericolul fragmentării este tot mai mare, prin "foarte posibila ieşirea a Marii Britanii" din UE şi mişcările separatiste din Spania, Flandra sau Scoţia.

Potrivit fostului comisar, Germania este singurul stat care poate oferi un leadership puternic. "Dacă ne uităm la statele mari, constatăm că, practic, numai Germania poate exercita acest rol. Franţa are nu doar probleme economice, dar şi probleme de analiză asupra evoluţiei privind dezvoltarea UE în continuare", a subliniat Leonard Orban, precizând că Parisul "n-ar refuza crearea unui nucleu foarte dur, care să facă o diferenţă semnificativă între zona euro şi restul Uniunii". "Din experienţa mea personală, ştiu că Berlinul s-a împotrivit acestei opţiuni", a mărtusit fostul ministru al Afacerilor Europene, care şi-a exprimat speranţa că actuala coaliţie germană va putea menţine Europa unită.

Economistul Daniel Dăianu i-a îndemnat pe români să nu se teamă de forţa Germaniei, care "e un hegemon, într-un fel sau altul".

Acesta a declarat că "economie germană joacă în propria ligă", distanţându-se de ceilalţi, după ce ani de zile s-a purtat o discuţie între modelul anglo-saxon şi modelul renano-westfalian.

La rândul său, preşedintele fundaţiei EURISC, Liviu Mureşan, a opinat că, "dacă la început Europa a fost o soluţie pentru Germania, acum Germania este o soluţie pentru Europa".

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Werner-Hans Lauk, a subliniat că partenerii din coaliţia de la Berlin împărtăşesc ideea că Uniunea Europeană este "mai mult decât o uniune monetară şi o Piaţă Unică". UE este "o zonă a standardelor şi valorilor comune, iar noul guvern federal va sprijini toate eforturile în vederea menţinerii şi întăriri acestor valori: o vecinătate paşnică, garantarea drepturilor omului, statul de drept, libertarea de mişcare", a spus Lauk.

Diplomatul a precizat că noul guvern va avea "politici noi, dar va fi şi multă continuitate", mai ales în ceea ce priveşte dezbaterile privind viitorul UE, uniunea monetară, consolidarea fiscală, o coordonare economică mai puternică între statele membre, măsuri "sprijinite de social-democraţi şi când erau în opoziţie".

Părerea ambasadorului este întărită şi de Olaf Böhnke, de la European Council of Foreign Relations, care vede "prea puţine semne ale unor schimbări drastice privind politica germană în materie de politică externă şi europeană". Pe de altă parte, Böhnke consideră că noua coaliţie va fi mai proeuropeană faţă de precedenta. De asemenea, va fi "un interes mai mare" pentru estul şi sud-estul Europei ca urmare a prezenţei SPD la guvernare. În schimb, social-democraţii, "după ce au avut un cuvânt important de spus în chestiunile interne, s-ar putea să aibă probleme în a-şi impune punctul de vedere în afacerile europene", a spus acesta.

Ernst Hillebrand, şeful Departamentului pentru analiza politicii internaţionale de la Friedrich Ebert Berlin, a opinat că Angela Merkel îşi va continua strategia de până acum, deoarece a câştigat detaşat alegerile ca urmare a faptului că "oamenii au văzut că a apărat interesul german într-o situaţie economică grea, că a protejat Germania de potenţiale crize".

Conservatoarea Angela Merkel a fost aleasă, marţi, de către deputaţi, cu o majoritatea zdrobitoare, pentru al treilea mandat de cancelar al Germaniei.

Merkel, în vârstă de 59 de ani, care începe un nou mandat de patru ani, va conduce o "mare coaliţie" alcătuită din uniunile creştine (CDU şi aliata sa bavareză CSU) şi social-democraţi.

Ea este considerată marea câştigătoare a alegerilor legislative de la 22 septembrie, însă eşecul partenerului său, partidul liberal FDP, care nu a reuşit să treacă de pragul electoral care oferă acces în Bundestag, a obligat-o să caute un nou aliat.