Ce avere are şeful ANI: o casă de 356 mp, două apartamente în Braşov şi Bucureşti, dar şi o datorie de 250.000 euro

Potrivit ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2014, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) are un teren agricol în suprafaţă de 2,5 hectare în Lehliu, judeţul Călăraşi, obţinut prin donaţie în anul 2007.

De asemenea, el are un apartament de 140 de metri pătraţi în Braşov, cumpărat în anul 2007, precum şi o casă tot în Braşov, în suprafaţă de 356 metri pătraţi cumpărată, de asemenea, în anul 2007.

În declaraţia de avere, şeful ANI mai menţionează un apartament în suprafaţă de 69,93 de metri pătraţi în Sectorul 1 al Capitalei, cumpărat în anul 2011, pe numele Alinei Calborean.

Horia Georgescu are şi un autoturism Volskwagen, cumpărat în anul 2008.

Citeşte şi: Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, adus cu mandat la DNA. Este suspectat de abuz în serviciu, într-un dosar privind retrocedări ilegale

El are un cont curent de 3.310,77 de lei, deschis în 2007 şi declară, de asemenea, două conturi în lei pe numele Alinei Calborean, în valoare de peste 136.000 de lei, aceasta având în cont şi 5.108 de euro.

Şeful ANI a trecut în declaraţia de avere, la capitolul ”datorii”, şi mai multe carduri de credit cu valori de 25.200 de lei, 26.000 de lei, 10.000 de lei şi 56.645 de euro. La aceeaşi rubrică, el menţionează şi mai multe carduri de credit pe numele Alinei Calborean.

De asemenea, Horia Georgescu precizează în declaraţia de avere şi un împrumut de 250.000 de euro luat în anul 2007 de la Marian şi Carmen Petcu, scadent în anul 2027.

În ceea ce priveşte veniturile realizate, Horia Georgescu precizează că a încasat în anul fiscal precedent suma de 105.431 de lei din salariul de la ANI, în timp ce Alina Calborean a încasat 119.634 de lei ca notar public. De asemenea, şeful ANI menţionează în declaraţia de avere că a încasat 25.317 de lei din închirierea terenului din Lehliu şi a apartamentului din Braşov.

Potrivit unor informaţii prezentate de Antena 3 în 2012, Horia Georgescu spunea că a cumpărat vila din Braşov şi cele două apartamente, unul în Braşov şi celălalt în Bucureşti, pe Bulevardul Magheru, de la părinţii săi, cu bani împrumutaţi de la naşii săi, Marian şi Carmen Petcu. Georgescu spunea atunci că, petnru a returna împrumutul, îl mai ajută şi părinţii săi.

Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, este preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.

În perioada 15 august 1993 - 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Braşov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigaţii financiare în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat - preşedinte la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiţiei (iulie 2007 - noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului - detaşat cu atribuţii de secretar general la Agenţia Naţională de Integritate.

Începând din noiembrie 2008 şi până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.

Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a fost adus cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, luni dimineaţă, surse judiciare declarând pentru MEDIAFAX că acesta este suspectat de abuz în serviciu, într-un dosar deschis în urma unei sesizări a ANRP privind retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate.

Sursele citate au precizat că în dosarul în care şeful ANI a fost adus cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie se fac cercetări pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în raport cu cei care au fost membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, susţin sursele citate.

Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica cum au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

În aceste condiţii, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie să facă cercetări, în vederea stabilirii şi recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri.

Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Pe de altă parte, Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea de Conturi pentru modul în care au fost soluţionate, de-a lungul timpului, în 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatându-se că au fost soluţionate cu prioritate cazui tratate drept "excepţionale" de paranoia sau lombosciatică. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele să fie tratate drept excepţionale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresivă, atacuri de panică, hemoroizi şi adenom al prostatei, persecuţie pe motive etnice.

"Nu depune acte doveditoare, dar susţine că are 82 de ani, siferă de HTA şi necesită 3 intervenţii chirurgicale costisitoare; declară (conform actelor l dosar) că are 93 de ani şi că trăieşte în America doar din ajutor social; are vârsta de 60 de ani, certificat luptător la Revoluţie", sunt alte motive invocate.

Concluziile rezultă dintr-un raport al Corpului de Control al premierului, în care se arată că, în perioada 2008-2011, numărul dosarelor de despăgubire soluţionate prioritar de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Propietăţilor (ANRP), prin invocarea acestor cazuri excepţionale, a fost mult mai mare faţă de cel al dosarelor soluţionate în ordinea înregistrării, excepţia fiind transformată în regulă.

De acordarea despăgubirilor pentru dosare considerate excepţionale au fost şi cesionari de drepturi, cu sume cuprinse între 30,5 milioane lei şi 108,9 milioane lei.

Inspectorii guvernamentali remarcă faptul că noţiunea de "cazuri excepţionale, temeinic motivate" nu a fost definită de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar anumite cereri au fost încadrate în această categorie fără criterii transparente şi verificabile, fiind create condiţii pentru ca decizia să fie una subiectivă.

Conform datelor, în 2008-2011 au fost soluţionate 8.136 dosare, dintre care 1.407 conform numărului de înregistrare, iar 2.269 cu prioritate pe motiv de cazuri excepţionale. Dintre cele rezolvate cu prioritate, 131 au fost soluţionate în favoarea cesionarilor.

Diferenţa este reprezentată de alte tipuri de dosare, precum cele cu hotărâri judecătoreşti definitive.

ANRP a prezentat inspectorilor şi o listă cu 63 cazuri în care cererea de soluţionare cu prioritate a dosarului a fost aprobată pentru titularul dreptului de proprietate, dar, la momentul soluţionării dosarului prin emiterea deciziei de către Comisie, drepturile la măsuri reparatorii erau cesionate integral sau parţial.

Inspectorii au mai notat că evaluatorii nu au fost desemnaţi aleatoriu, conform legii, dosarele le-au fost repartizate acestora fără respectarea criteriului legat de aria geografică, iar unele dosare au fost redistribuite tot către evaluatori care, anterior, nu îşi îndepliniseră obligaţiile contractuale. În unele situaţii, evaluările au fost efectuate prin utilizarea datelor de comparaţie din anunţurile de vânzare publicate în ziare şi nu pe baza unor date privind tranzacţii certe.

Pentru serviciile de evaluare, a ANRP a plătit, în 2008-2011, 1,3 milioane euro pentru 6.473 rapoarte.

Au fost însă consemnate şi 94 de dosare cu diferenţe valorice între rapoartele de evaluare şi cele de reevaluare a aceloraşi imobile, cu o diferenţă de minimum 20% mai mică decât valoarea iniţială în urma reevaluării, deşi aceste reevaluări au fost raportate la aceeaşi dată de referinţă ca rapoartele întocmite iniţial, iar cel puţin una dintre metodele de analiză este similară.

În raportul de control este indicată şi o listă de 78 dosare cu cele mai mari despăgubiri, cuprinse între 29,7 milioane lei şi 466,7 milioane lei.

La începutul lunii martie, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, a declarat agenţiei MEDIAFAX că i-a înaintat premierului Victor Ponta un memoriu în care reclamă că instituţia este obligată la amenzi pentru neplata în termen a titlurilor de despăgubire, însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi.

El arăta că membrii din conducerea ANRP sunt vizaţi de cereri de amendare în peste 150 procese şi riscă să plătească cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despăgubire, fără să aibă însă vreo vinovăţie, ci doar pentru că legislaţia este neclară, fiind astfel într-o situaţie ridicolă.

Demisia nu a fost acceptată de premierul Victor Ponta, care a cerut o verificare a situaţiei.