Ce conţine circulara care stă la baza acuzaţiilor ce i se aduc Laurei Codruţa Kovesi în cel de-al doilea dosar

Circulara a fost semnată de Laura Codruţa Kovesi şi arată că procurorii DNA au stabilit, într-o şedinţă în octombrie 2016, că nu există vreun impediment pentru ca un procuror de caz să audieze aceeaşi persoană atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât şi în calitate de martor cu identitate reală.

“S-a apreciat că nu există vreun impediment pentru procurorul de caz de a proceda la această modalitate, cu precizarea că cele două declaraţii nu constituie probe distincte în cadrul procesului penal, necesitatea acestei audieri rezultând în funcţie de stadiul urmăririi penale", se arată în circulara semnată de Kovesi, potrivit informaţiilor intrate în posesia MEDIAFAX.

Tot în această circulară, se precizează că procurorul urma să informeze numai instanţa de judecată despre această situaţie, la momentul trimiterii dosarului în judecată sau pe parcursul cercetarii judecătoreşti, printr-o adresă cu regim secret de serviciu. În finalul documentului, se arată că există o jurisprudenţă a instanţelor de judecată în care au existat astfel de situaţii şi judecătorii au audiat pe parcursul cercetării judecătoreşti persoana respectivă atât cu identitate reală cât şi la un alt termen de judecată au audiat-o cu identitate protejată şi aşadar, garanţia de loialitate a administrării mijlocului de probă în condiţiile descrise este asigurată prin încunoştiinţarea judecătorului.

Acest document stă la baza acuzaţiilor de constituire de grup infracţional organizat şi complicitate la represiune nedreaptă sub forma participaţiei improprii pe care procurorii Secţiei de investigare a magistraţilor i le aduc Laurei Codruţa Kovesi, în cel de-al doilea dosar în care fostul procuror-şef DNA este urmărit penal.

Mai exact, Kovesi este acuzată că, pe durata exercitării mandatului de procuror şef la Direcţia Naţională Anticorupţie, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin ordine si dispoziţii date, grupul infracţional iniţiat de doi procurori şi un ofiţer de poliţie judiciară, la care au aderat alţi trei procurori şi un alt ofiţer de poliţie judiciară, iar aceştia ar fi acţionat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi uz de fals.

"Ordinele şi dispoziţiile avute în vedere constau într-o circulară prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiaşi persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât si în aceea de martor cu identitate reală, precum si într-un ordin, privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ordin prin care ar fi fost încălcate dispoziţiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedură penală, întrucât s-a dispus transmiterea către instanţele de judecată numai a suporturilor care conţin convorbirile relevante în cauză", arată Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie în comunicatul de presă în care sunt anunţate oficial acuzaţiile care i se aduc Laurei Codruţa Kovesi.

Surse judiciare au confirmat, pentru MEDIAFAX, că Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare în dosarul procurorilor Lucian Onea şi Mircea Negulescu, de la DNA Ploieşti. În acest dosar, cei doi sunt sub control judiciar. Mircea Negulescu este cercetat pentru participaţie improprie sub forma complicităţii la favorizarea făptuitorului şi complicitate la represiunea nedreaptă, iar Lucian Onea, pentru participaţie improprie sub forma complicităţii la favorizarea făptuitorului, represiunea nedreaptă şi cercetare abuzivă.

În fapt, cei doi sunt acuzaţi că au constrâns anumiţi martori să facă sesizări şi tabele false cu alegători din Republica Moldova, documente din care să rezulte că alegătorii ar fi primit bani drept „mită electorală”. Cei doi, alături de alţi procurori din cadrul DNA Ploieşti, sunt acuzaţi şi de constituire de grup infracţional organizat.