Ce contribuţii la asigurările sociale vor fi trecute de la angajator la angajat, stabilite în urma discuţiilor de la Guvern cu sindicatele

”Se doreşte transferarea unor părţi de contribuţii de la angajator la angajat conform celor discutate care rămâne să le vedem efectiv în următoarele zile într-un document oficial. Ceea ce s-a specificat este că fondurile speciale - şomaj, fondul de risc profesional, fondul de garantare a salariilor, concedii medicale, inclusiv obligaţiile angajatorului pentru condiţii de muncă deosebite şi speciale - vor rămâne în continuare în sarcina angajatorului. Deci din totalul obligaţiilor sale vor fi transferate aproximativ numai 20% din cele 22,7% contribuţii pentru condiţii normale sau se adaugă cinci puncte procentuale pentru deosebite şi zece puncte procentuale pentru speciale. În acelaşi timp, conform precizărilor domnului ministru al Justiţiei, fără să se prejudicieze problema dreptului de proprietate, legea va prevedea în mod expres şi imperativ faptul că angajatorii sunt obligaţi să crească cu 20% nivelul salariilor brute la care se vor aplica noile contribuţii sociale de 35% pentru angajat şi la restul cele 10% impozit pe salariu. În condiţiile respective cresc şi în sectorul economic privat, mixt sau de stat salariile nete cu aproximativ 8% în structura dată. În acelaşi timp s-a convenit, cel puţin aparent e convenit cu sectorul bugetar că, în legea de salarizare bugetară, creşterea de 25% prevăzută pentru 1 ianuarie 2018 include şi transferul de taxe sociale. Deci, practic, sectorul bugetar va vedea majorarea de 25% din care se vor scădea taxele sociale - 20% pentru angajator, deci vor avea o creştere pe net de aproximativ 5%”, a anunţat liderul Cartel Alfa, Bogdan Hosu.

Liderul Cartel Alfa a spus că nemulţumirile sindicatelor au fost generate de faptul că exista riscul ca salariul net să scadă.

”A rămas să se studieze impactul legat de repartizarea pe brut în salarii a noilor creşteri pentru că ne vom apropia foarte mult ca salarii brute care se raportează la nivelul statisticii europene de salariile din Grecia, Portugalia (...) deşi pe net creşterile nu sunt la nivelul respectiv”, a mai spus Hossu.

La rândul său, Dumitru Costin, preşedintele BNS, a spus că nu va mai face nicio declaraţie publică fără să aibă în faţă un document asumat public de guvernul Tudose.

”Până în prezent, discuţiile s-au purtat în baza programului de guvernare, cu care a fost investit acest guvern, pe de o parte, în baza unor declaraţii publice făcute de diverşi lideri sau de diverşi membri ai acestui guvern, pe de altă parte, şi dincoace, pe analizele noastre, ieşirile noastre publice au fost întotdeauna argumentate, scrise, justificate. Astăzi, aflu că ceea ce a declarat săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al PSD, vinerea trecută, pe un post de televiziune, anume faptul că toate componentele sistemului de securitate socială care erau hrănite din cele patru taxe care dispar - boli profesionale, concedii medicale, ajutoare de şomaj, contravaloarea salariilor pentru firmele aflate în insolvenţă - toate astea vor fi suportate de la bugetul de stat. Asta comunicau săptămâna trecută. Astăzi, aflăm că de fapt nu vor fi suportate de la bugetul de stat, ci ele vor fi menţinute în continuare în dreptul angajatorului. Există o dinamică, şi atâta timp cât nu avem nişte documente scrise, asumate politic, evident că şi unii şi alţii putem să facem erori, dar tocmai pentru a nu crea false aşteptări din partea oamenilor sau pentru a-i dezinforma, am hotărât că e mai bine să fac acest lucru. Voi relua imediat comunicarea publică în momentul în care voi avea un document sub semnătură, venit de la Guvernul României”, a mai adăugat Dumitru Costin.

El a mai spus că i-a întrebat pe reprezentanţii Executivului despre asumarea unui eventual eşec al transferului contribuţiilor în sarcina angajaţilor, precizând că aşteaptă un răspuns public.

”În situaţia unui eşec al unui astfel de demers, ca şi consecinţe, cine-şi va asuma din punct de vedere politic consecinţele şi cine va plăti pentru asta? Ce am mai avut astăzi ca şi certitudine este teza conform căreia odată cu apariţia acestui nou mecanism prin care doar salariatul va fi cel care va contribui la pensii şi la sănătate, vor creşte încasările Ministerului de Finanţe la bugetul asigurărilor sociale. În traducere liberă, asta înseamnă că odată cu mutarea contribuţiilor în brut, creşte brutul şi acel procent aplicat cumulat pensie plus sănătate, ca şi contribuţie, aplicat la brutul majorat cu mutarea contribuţiilor, va genera mai multe venituri... Astăzi am luat act de faptul că de la 1 ianuarie se propune printre altele, în afara mutărilor de contribuţii, şi o creştere a nivelului de contribuţii pe care le va plăti fiecare salariat. Noi am spus asta, în urmă cu două zile, am fost luaţi în bâză...Aştept acum să văd în scris cum vor creşte veniturile la bugetul asigurărilor sociale...”, a mai spus liderul BNS.

În opinia lui Dumitru Costin şi având în vedere că se schimbă filosofia salarială în România, ”cu siguranţă că mulţi din viitorii salariaţi ai României se vor afla şi e o predicţie pe care o fac acum (...) vă asigur că va creşte ponderea salariaţilor plătiţi la salariul minim în economia României şi după această mutare”.

Liderii sindicatelor au precizat că, în urma negocierilor de miercuri, nu au motive să anuleze protestele anunţate pentru perioada următoare.