CE: Drogurile sintetice - o problemă din ce în ce mai serioasă

"Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat luni, este necesar să se adopte măsuri mai stricte în Uniunea Europeană pentru a soluţiona problema din ce în ce mai serioasă pe care o reprezintă intrarea pe piaţă a unor noi droguri sintetice. În 2010, UE a identificat un număr record de 41 de substanţe psihoactive de acest tip - care imită efectele unor droguri precum ecstasy sau cocaina şi sunt vândute legal -, faţă de doar 24 identificate în anul anterior", informează Biroul de presă al CE.

Aceste droguri, care pot fi la fel de periculoase ca şi substanţele interzise, sunt vândute adesea prin intermediul internetului şi în magazine specializate. Raportul evaluează normele actuale ale UE privind combaterea noilor droguri psihoactive. Comisia intenţionează să consolideze aceste norme pentru a preveni comercializarea liberă a unor astfel de substanţe periculoase.

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat luni, noile substanţe care imită efectele unor droguri ilegale sunt tot mai populare, cinci la sută dintre tinerii europeni declarând că au consumat deja asemenea substanţe. Procentul cel mai mare se înregistrează în Irlanda (16 la sută), urmată de Polonia (nouă la sută), Letonia (nouă la sută), Marea Britanie (opt la sută) şi Luxemburg (şapte la sută). Sondajul Eurobarometru arată că, în toate cele 27 de state membre ale UE, marea majoritate a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani sunt pentru interzicerea acestor substanţe.

"Noile droguri sintetice devin disponibile pe scară largă într-un ritm fără precedent în Europa. Acestea pot fi toxice, pot provoca dependenţă şi pot produce efecte adverse pe termen lung", a declarat Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru justiţie.

În opinia oficialului european, trebuie acţionat la nivelul UE, iar copiii trebuie protejaţi.

"Actualul sistem de depistare a noilor droguri nu ne permite să facem faţă creşterii semnificative a numărului acestor substanţe pe piaţă. De aceea, aceste norme trebuie consolidate pentru a ne asigura că tinerii nu cad în capcana consumului unor astfel de droguri periculoase. Trebuie să ne asigurăm că avem un cadru legislativ solid şi eficient pentru combaterea acestor substanţe", a spus comisarul.

Raportul de luni evaluează mecanismul UE de gestionare a noilor substanţe psihoactive care intră pe piaţa europeană. Mecanismul, creat în 2005, prevede un sistem de formulare de alerte timpurii între statele membre ale UE cu privire la noile substanţe, evaluarea riscului lor şi posibilitatea instaurării unor măsuri de control la nivel european.

Raportul constată că sistemul de alerte timpurii funcţionează bine, însă mecanismul de ansamblu a reuşit cu greu să facă faţă numărului mare de noi substanţe care intră pe piaţă. De exemplu, este uşor să se ocolească măsurile curente de control şi să se creeze noi droguri care pot fi legale, dar pot avea efecte foarte dăunătoare. De asemenea, sistemul actual nu dispune de mai multe opţiuni eficiente pentru măsurile de control.

Comisia are în vedere mai multe modalităţi pentru a creşte eficienţa normelor UE, precum opţiuni alternative la sancţiunile penale, noi modalităţi de monitorizare a substanţelor care constituie o sursă de îngrijorare şi alinierea măsurilor de control al drogurilor la măsurile pentru siguranţa alimentelor şi produselor. Comisia va prezenta în toamnă o serie de opţiuni în această privinţă.

Raportul a constatat că noile substanţe psihoactive devin disponibile pe scară largă în Europa într-un ritm fără precedent. S-au raportat 115 noi substanţe de acest tip din 2005 încoace. În 2010, s-a raportat un număr record de 41 de droguri noi, faţă de 24 în 2009 şi 13 în 2008. Acestea includeau o substanţă pe bază de plante, derivaţi sintetici ai unor droguri clasice şi aşa-numitele "droguri de sinteză" (designer drugs).

Noile substanţe psihoactive reprezintă din ce în ce mai mult o problemă la nivel mondial. Potrivit "Raportului mondial privind drogurile 2011" publicat de către Oficiul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru droguri şi criminalitate, în vreme ce consumul de "droguri tradiţionale", precum cocaina, heroina şi ecstasy, este "în general stabil", noile droguri aprovizionează piaţa drogurilor ilegale, comercianţii profitând de existenţa unor substanţele chimice nereglementate la nivel internaţional.

Sondajul Eurobarometru publicat luni arată că, pentru cinci la sută dintre respondenţii care au recunoscut că au utilizat droguri sintetice, sursele principale prin intermediul cărora şi-au procurat drogurile au fost prietenii (54 la sută), contactele pe care şi le-au făcut la petreceri sau în cluburi (37 la sută), magazinele specializate (33 la sută) sau internetul (şapte la sută).

De asemenea, sondajul Eurobarometru arată că unul din trei tineri (32 la sută) a recunoscut că a utilizat canabis cel puţin o dată de-a lungul vieţii sale, comparativ cu o tânără din cinci (20 la sută). Europenii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani fac o deosebire clară între canabis şi alte droguri ilegale - atât din punct de vedere al disponibilităţii, cât şi din punct de vedere al efectelor acestora asupra sănătăţii. În general, pentru mult mai mulţi tineri cocaina (95 la sută) şi ecstasy (92 la sută) implică riscuri mai mari pentru sănătatea consumatorilor obişnuiţi decât canabisul (67 la sută) şi, respectiv, alcoolul (57 la sută). 75 la sută dintre tinerii care nu au consumat niciodată canabis şi 36 la sută dintre tinerii care l-au consumat în anii trecuţi consideră că un consum regulat al acestuia ar implica un risc mare. 57 la sută dintre respondenţi sunt de părere că pot obţine cu uşurinţă canabis în termen de 24 de ore, în vreme ce doar 22 la sută au afirmat acelaşi lucru cu privire la ecstasy sau cocaină.

Combaterea consumului de droguri necesită o abordare pe termen lung, echilibrată, care să se ocupe în egală măsură de prevenire, reducerea riscurilor, tratamentul pentru consumul de droguri şi traficul de droguri. Strategia UE privind combaterea drogurilor pentru perioada 2005-2012 şi cele două planuri de acţiune pentru punerea în aplicare a acesteia (2005-2008 şi 2009-2012) prezintă abordarea coerentă şi echilibrată adoptată de UE în vederea reducerii cererii consumatorilor şi a ofertei de droguri.

Comisia ocupă un loc central în coordonarea măsurilor de reducere a consumului de droguri ilegale şi în combaterea traficului de droguri. În temeiul deciziei Consiliului UE 2005/387/JAI, Comisia are responsabilitatea de a propune statelor membre punerea sub control a noilor droguri. Decizia a instituit un mecanism destinat unui schimb rapid de informaţii cu privire la noile droguri, pentru evaluarea riscurilor asociate acestora şi punerea lor sub control în întreaga UE. Raportul de astăzi evaluează funcţionarea acestui mecanism.