Ce fac românii cu banii pe care îi câştigă la cules de sparanghel în Germania? Nu e de mirare că teama de virus nu i-a oprit

Necesitatea îi împinge pe românii noştri să plece în fiecare an la muncă în străinătate, chiar dacă asta înseamnă şi câteva luni de zile petrecute departe de casă şi de cei dragi. Pentru Maria banii câştigaţi reprezintă „averea ei”.

Maria Cibu, muncitoare: Merg de trei ani.

Reporter: Bănuţii ăştia pe care îi câştigi, ce faci cu ei?

Maria Cibu, muncitoare: Păi… strictul necesar acasă, sunt bani pe care îi pun deoparte pe care nu îi pot pune în ţară. Am fost tot aşa plecată sezonier în Germania. Mulţumim că ne lasă, sperăm sa fie totul bine.

Rareş are 23 de ani, este din Braşov şi predă chitară, iar de câţiva ani merge regulat în Germania. Recunoaşte că munca în agricutură este grea şi murdară, dar banii pe care îi câştigă acolo îl ajută să îşi cumpere instrumente muzicale, ca să devină un artist adevărat.

Rares Bacrău, muncitor: Merg să muncesc în agricultură la cules de sparanghel. În rest sunt profesor de chitară aici în ţară şi astea două luni îmi oferă cumva un capital de investiţie, să îmi mai cumpăr un echipament.

Reporter: E grea munca acolo?

Rares Bacrău, muncitor: E grea,  dar  te obişnuieşti. Cu cât trec anii mai mult, devine cumva o natură secundară. Munca câmpului este echivalentă cu orice tip de muncă. Este foarte mult de muncă, este o muncă murdară, dar la finalul sezonului a meritat.

Şi pentru Dumitru Pasăre din Bistriţa se merită. De când merge în Germania la cules de sparanghel şi-a renovat casa şi şi-a mai făcut una-alta prin gospodărie. Este dezamăgit profund de cât câştigă în ţară ca tâmplar.

Dumitru Pasăre, muncitor: Al şaptelea an.

Reporter: De ce continuaţi să mergeti?

Dumitru Pasăre, muncitor: Păi e un salar mai bun decât în ţară, în ţară politicienii îşi fac salariile lor şi pensiile, iar pe noi patronii ne plătesc cu 300 de euro, nişte salarii de nimic. Acolo în jur de 3.000 de euro pe luna câştigăm. Ne dau cazare două persoane într-o cameră, mâncare, transport. În fiecare lună banii intră în cont. Bani cu care pot să îmi rezolv şi eu unele lucruri, este de construit.

Astăzi toţi cei care au plecat de pe aeroportul de la Cluj în Germania nu au mai aşteptat atât de mult, iar de luni lucrurile vor funcţiona şi mai bine, transmite directorul aeroportului.

David Ciceo, director Aeroportul Internaţional Cluj: Începând cu 13 aprilie toate zborurile trebuie să fie eşalonate la patru ore. S-au stabilit obligaţii pentru firmele care transporta. Conform ordinului emis de Ministrul Lucian Bode, ei pot să vină cu aproximativ trei sau patru ore înainte, nu mai devreme. De asemenea firmele de recrutare sunt obligaţi să ia legătura cu aeroportul Cluj. Au fost câteva situaţii dramatice, unii au fost aduşi dimineaţă şi aveau zbor abia a doua zi, au dormit în aeroport.

La aeroportul din Cluj sunt programate curse de tip charter spre Germania pana la sâfrţitul lunii aprilie.