Ce fac studenţii după ce termină facultatea? Mai mult de jumătate se califică la locul de muncă

Studiul "Absolvenţii recenţi de învăţământ superior şi integrarea lor pe piaţa muncii" a fost realizat de Unitatea Executivă a Consiliului Naţional al calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor (UECNCFPA) în cadrul proiectului european intitulat "Dezvoltarea unui sistem operaţional al calificărilor din învăţământul superior din România-DOCIS" şi lansat, marţi.

Potrivit rezultatelor studiului, absolvenţii consideră că mai mult de jumătate (55%) dintre cunoştinţele şi abilităţile de care au nevoie la locul de muncă au fost dobândite sau deprinse chiar la locul de muncă, în timp ce aproximativ o treime (32%) au fost dobândite în facultate, iar 14% în alte împrejurări.

Pe de altă parte, majoritatea angajatorilor consideră că studenţii ar trebui să fie deja specializaţi în momentul obţinerii diplomei de licenţă.

Astfel, atât angajatorii, cât şi absolvenţii consideră că sistemul de învăţământ superior furnizează absolvenţilor cunoştinţele teoretice de care aceştia au nevoie, nu însă şi abilităţile practice şi că există o diferenţă între ceea ce oferă facultăţile şi cerinţele de la locul de muncă.

Potrivit studiului, 18% dintre angajatori cred că în cursurile de formare ar trebui reluate lucruri ce ar fi trebuit studiate mai temeinic în facultate, în timp ce 43% consideră că ar trebui studiate lucruri suplimentare faţă de ceea ce se poate studia în facultate, iar 14% optează pentru specializarea într-o calificare nouă. Jumătate dintre absolvenţi consideră că stagiile de practică desfăşurate în timpul facultăţii le-au fost utile în activitatea de după absolvire, dar majoritatea absolvenţilor (86%) consideră că au învăţat meserie mai degrabă la locul de muncă şi nu la facultate.

Referitor la integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii, acesta are loc în primele luni după absolvire, timpul mediu necesar pentru găsirea primului loc de muncă fiind patru luni. Domeniile în care absolvenţii se pot angaja mai rapid sunt arhitectura sau ştiinţele economice, la polul opus aflându-se ştiinţele naturii şi silvicultura. Totodată, licenţiaţii în ştiinţe economice sunt mai nemulţumiţi decât restul absolvenţilor de calitatea pregătirii primite în timpul facultăţii, mulţumiţi de pregătirea din facultate fiind cei din domeniile arte, arhitectură şi urbanism sau sănătate.

Studiul arată că pentru 76% dintre angajatori nu contează dacă un posibil angajat are doar diplomă de licenţă sau are şi diplomă de master. Astfel, 17% dintre angajatori declară că dintre doi candidaţi, l-ar angaja pe cel cu diplomă de master, în timp ce 7% declară că l-ar angaja pe cel cu diplomă de licenţă.

Datele analizei arată că aproximativ trei sferturi dintre angajatori nu au preferinţe legate de tipul de facultate, de nivelul de studii sau de facultatea absolvită. Pe de altă parte, majoritatea angajatorilor care au astfel de preferinţe se îndreaptă, în mod clar, către absolvenţii facultăţilor de stat şi către cei ai programelor de master, în defavoarea licenţiaţilor facultăţilor private sau a celor care au doar o singură diplomă.

"Datele prezentate arată un prim conflict între piaţa muncii şi sistemul de învăţământ superior. Deşi sistemul de învăţământ superior actual este construit astfel încât studenţii să fie specializaţi în domeniul de studiu doar la momentul absolvirii masterului, majoritatea angajatorilor consideră că studenţii ar trebui să fie deja specializaţi la momentul obţinerii diplomei de licenţă", se arată în studiul UECNCFPA.

Recrutorii sunt cei mai critici cu privire la calitatea sistemului: 13% dintre aceştia consideră că sistemul de învăţământ superior din România este slab şi doar 22% consideră că acesta este bun. Spre deosebire de recrutori, doar 5% dintre angajatori consideră că sistemul de învăţământ superior este slab, în timp ce 29% consideră că acesta este bun.

Evaluările studenţilor se situează între cele ale recrutorilor şi cele ale angajatorilor, astfel că un sfert dintre studenţi consideră că sistemul este bun şi doar puţin sub 10% că acesta este slab. Media evaluărilor date de recrutori este 6, cea a evaluărilor absolvenţilor este 6,3, iar cea a evaluărilor angajatorilor este 6,6. Cu un scor mediu de 6,2 angajatorii tind să fie de acord mai degrabă cu afirmaţia că în învăţământul românesc actual există prea multe programe de studii.

Angajatorii consideră că sistemul de învăţământ superior actual are prea multe specializări, că facultăţile acordă prea puţină atenţie pregătirii pentru activitatea la locul de muncă, că programele de studii ar trebui să ofere o pregătire specializată şi că ar fi mai bine ca absolvenţii să fie specializaţi pentru un loc de muncă specific.

"La nivelul întregului eşantion, sistemul de învăţământ superior din România este evaluat uşor pozitiv (scor mediu 6,3 pe o scară de la 0 la 10), în timp ce facultatea absolvită primeşte un scor mediu uşor mai mare: 7,2. Astfel, absolvenţii par să fie mai degrabă mulţumiţi, dar nu foarte mult, de calitatea educaţiei primite.

Programe de studiu care duc la angajarea în specializarea absolvită sunt în principal calculatoarele, matematica, construcţii civile şi industriale, teologie pastorală, medicină veterinară. Absolvenţii acestor specializări lucrează în proporţie de peste 60% în joburi care sunt direct legate de specializarea absolvită. "Dacă extindem lista şi la specializările pentru care avem rezultate tendenţiale, la cele de mai sus se adaugă: farmacia şi pedagogia în învăţământul şcolar şi preşcolar, pedagogia muzicală, informatica aplicată, instalaţii pentru construcţii, tehnologia informaţiei şi inginerie economică în construcţii", se mai spune în studiu.

Programe de studiu care conduc la angajare în domenii conexe celui absolvit sunt: ştiinţe politice, relaţii internaţionale, comunicare şi relaţii publice, administrarea afacerilor, economia comerţului, turismului şi serviciilor, informatică economică, afaceri internaţionale, management, marketing, electronică aplicată, tehnologii şi sisteme în telecomunicaţii. Absolvenţii acestor specializări lucrează în proporţie 30-45% în joburi conexe specializării absolvite. Pe listă se adaugă şi alte specializări din domeniul ştiinţelor socio-umane cum sunt sociologie, asistenţă socială, limbă şi literatură modernă, traducere şi interpretare, jurnalism.

Programe de studiu care duc la angajare în domenii diferite de cel absolvit sunt geografia turismului, limba şi literatura română, istorie, relaţii internaţionale şi studii europene, administraţie publică, administraţie europeană. Peste 40% din absolvenţii acestor specializări declară că lucrează în joburi care nu au legătură cu specializarea absolvită.

Potrivit studiului, dintre absolvenţii incluşi în eşantionul studiului 67% sunt angajaţi şi 26% nu au un loc de muncă (această categorie incluzându-i atât pe şomeri, cât şi pe cei aflaţi în afara pieţei muncii din diferite motive). Datele indică o pondere destul de ridicată a şomerilor în rândul absolvenţilor din ultimii 5 ani, 17% declarându-se şomeri.

Pe total eşantion ponderea celor care îşi continuă studiile într-un program de master este de 27% , în timp ce doar 1% sunt patroni.

Pentru realizarea cercetării au fost chestionaţi 5.576 de absolvenţi recenţi, din cei peste 26.000 contactaţi, rata de răspuns fiind în jurul a 25%.