Ce nereguli au fost găsite la Secţia de psihiatrie din Spitalul Sighetu Marmaţiei unde pacienţii erau închişi în cuşti

În urma sesizărilor din presă privind persoane cu dizabilităţi psihosociale şi intelectuale închise în cuşti, legate cu cămăşi şi fâşii din cârpe de paturi la CRRPH Sighetu Marmaţiei, Avocatul Poporului a constatat că au fost încălcate drepturile fundamentale ale omului, conform unui comunicat remis, vineri, MEDIAFAX.

Instituţia condusă de Renate Weber relatează că începând cu februarie 2018, 34 de adulţi cu dizabilităţi, cazaţi iniţial într-un imobil aparţinând DGASPC Maramureş, au fost relocate într-un spaţiu din curtea Spitalului Municipal Sighetu Marmamţiei, ca urmare a prăbuşirii unui tavan în centrul unde aceştia locuiau anterior.

„În perioada februarie 2018-septembrie 2019, beneficiarii au locuit într-un spaţiu total necorespunzător. Pe perioada găzduirii în spaţiul din curtea spitalului numărul personalului de supraveghere şi îngrijire era insuficient: patru angajaţi pentru 34 de beneficiari. La nivelul Centrului de Recuperare şi Reabilitare pentru Persoanele cu Handicap (împărţit în 3 unităţi) erau 50 de posturi vacante, 70 de posturi fiind ocupate. Pe parcursul anului 2019 nu au fost scoase la concurs niciun post vacant. Condiţiile de cazare au fost total necorespunzătoare, s-a constatat că s-a practicat contenţionarea fizică a beneficiarilor, însă fără ca centrul să deţină mijloace omologate", mai arată instituţia.

Avocatul Poporului transmite că cei 34 au fost transferaţi în regim de urgenţă, "fără să existe o pregătire şi o informare prealabilă a beneficiarilor, fără a fi solicitat acordul acestora şi fără ca aceştia să fi avut posibilitatea să-şi exprime preferinţa pentru centrele destinate sau refuzul de a fi transferaţi".

"Transferurile s-au desfăşurat fără a se evalua nevoile reale şi specifice fiecărui beneficiar, tipurile de servicii oferite în centrele unde au fost transferaţi (numărul specialiştilor) şi dacă serviciile acordate în centre răspund nevoilor beneficiarilor. În acest context se impune precizarea că au existat confirmări cu privire la faptul că beneficiarii au suferit dificultăţi de adaptare la noul mediu, stări de agitaţie şi dezorientare faţă de ambianţa din centrul în care au transferati. Atât pe perioada găzduirii în spaţiul amintit cât şi la data vizitei, beneficiarii prezentau un grad redus de implicare în activităţi de terapie, reabilitare şi recuperare. Aceştia aveau întocmite Planuri Personalizate de Intervenţie, însă la nivel practic nu era respectată fumizarea serviciilor din contract, astfel că în niciuna dintre cele două locaţii nu se acordau servicii de recuperare şi reabilitare", conform comunicatului.

Instituţia arată că un caz grav a fost constatat în cadrul Casei Ştefan cel Mare din Sighet unde o persoană era imobilizată într-un scaun cu rotile, având picioarele legate şi mâinile imobilizate prin două tipuri de legături, scopul fiind de a-l proteja de auto-rănire.

Avocatul Poporului a constatat că metoda reprezintă o formă tratament inuman şi degradant

"Cu privire la acest caz angajaţii centrului au declarat că modalitatea de imobilizare este una veche de câţiva ani, că este sub observaţia medicului specialist care a prescris tratament. De precizat că practica de imobilizare a membrelor inferioare şi superioare prin multiple legături (cămaşă, feşe) nepermiţând nicio formă de mişcare, pe perioade îndelungate de timp, pe timpul zilei şi timpul nopţii reprezintă o formă tratarnent inuman şi degradant", conform instituţiei.

Avocatul Poporului mai transmite că DGASPC a dispus o serie de măsuri:
"l) A fost creată o comisie de cercetare administrativă care să analizeze situaţia centrului.
2) A fost aprobat un proiect de construire a 4 locuinţe protejate cu o capacitate totală de 40 de locuri destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi, termenul de finalizare al acestuia fiind luna noiembrie a anului 2020.
3) S-au achiziţionat mijloace omologate de contenţionare, sistem de imobilizare a braţelor la pat, sistem de imobilizare a gleznelor, sistem de imobilizare rapidă a membrelor inferioare, sistem de imobilizare a gleznelor,în situaţii de urgenţă, sisteme de imobilizare pentru scaun".

Instituţia condusă de Renatte Weber a emis o serie de recomandări pentru DGASPC Maramureş în acest caz:

"- la nivelul fiecăreia dintre serviciile sociale aflate în aria sa de competenţă teritorială, este implementată corespunzător procedura aplicabilă în caz de încetare a acordării serviciilor, cu detalierea etapelor ce se impun a fi parcurse în situaţia transferului beneficiarilor,
- va dispune măsurile necesare pentru acordarea serviciilor de recuperare şi reabilitare beneficiarilor nou transferati
- va dispune măsurile necesare în vederea reevaluării măsurilor aplicate beneficiarului aflat în situaţii de risc şi respectarea dispoziţiilor legale referitoare la imobilizarea cu mijloace specifice protejate; organizarea de sesiuni de instruire a personalului în scopul recunoaşterii situaţiilor/formelor de tortură, tratamente crude, inumane sau degradante
- va dispune măsurile necesare pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare pentru Persoane cu Handicap Sighetu Marmaţiei".

De asemenea, Renate Weber a făcut verificări şi în cadrul Secţiei de Psihiatrie I - Bărbaţi Sighetu Marmaţiei unde există o serie de deficienţe majore, respectiv: condiţii insalubre, aglomerare, lipsă de personal specializat, subfinanţare importantă, situaţii cu risc ridicat de vătămare, autovătămare şi agresivitate, dificultăţi procedurale considerabile în internarea pacienţilor, în relaţia cu serviciul de ambulanţă, terapie exclusiv medicamentoasă, fără programe psihoterapeutice adecvate, dificultăţi în gestionarea internărilor nevoluntare.

Instituţia a constatat că o parte dintre clădirile în care funcţiona secţia de psihiatrie au fost construite la începutul anilor 1900, prezentând "grave deficienţe de igienă, cauzate, între altele, de igrasie şi infiltraţiile de apă".

Potrivit Avocatului Poporului, condiţiile de cazare din cadrul Secţiei de Psihiatrie încalcă normele de funcţionare şi de tratament ale psihiatriei moderne.

"Cazarea pacienţilor în aceste spaţii reprezintă un tratament degradant, afectând demnitatea persoanei umane. Incă din 2012, Statul român a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Parascineti contra României, pentru condiţii inumane şi degradante şi supraaglomerarea din Secţia de psihiatrie a Spitalului municipal din Sighetu Marmaţiei. Curtea a constatat în unanimitate încălcarea art. 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului, şi anume: supraaglomerarea saloanelor, igiena necorespunzătoare a grupurilor sanitare, numărul insuficient de duşuri, etc. Deşi la data anchetei nu mai existau 20 sau 30 de paturi într-un salon, nu mai erau cazaţi doi pacienţi în acelaşi pat, condiţiile degradante au putut fi observate (igienă deficitară, iluminare naturală insuficientă, aglomerare, toaletele la capătul holului, cu miros insuportabil, personal insuficient)".

De asemenea, instituţia a concluzionat că secţia de Psihiatrie se confruntă cu o deficienţă de personal atât la nivelul medicilor psihiatri cât şi la nivelul celorlalte cadre.

"Potrivit celor afirmate de reprezentanţii spitalului, în organigramă există 13 posturi de medici din care sunt ocupate 9, 81 posturi de asistent medical din care sunt ocupate 70, 81 posturi de infirmieri din care sunt ocupate 61. În anul 2019 nu au existat posturi scoase la concurs, iar din anul 2016 nu au mai fost angajaţi medici psihiatri. Secţia de Psihiatrie nu era dotată cu sistem de supraveghere video.

Pe parcursul anchetei efectuate în spital, Avocatul Poporului a constatat că într-unul dintre saloane o parte dintre paturi aveau curele ataşate la nivelul barelor pentru a fi utilizate pentru restricţionarea fizică în cazul internării unor pacienţi cu tulburări de comportament.

De asemenea, Avocatul Poporului a constatat faptul că în cadrul uneia dintre secţiile pentru bărbaţi, exista un spaţiu, destinat iniţial izolării pacienţilor, dezafectat, în care era cazată o singură persoană.

Instituţia arată că încăperea trebuie să ofere posibilitatea unei observări continue a pacientului, să fie iluminată şi aerisită în mod corespunzător, să aibă acces la grup sanitar propriu şi să fie protejată în aşa fel încât să prevină rănirea celui izolat. De asemenea, nu pot fi izolate concomitent în aceeaşi încăpere mai multe persoane.

În vederea remedierii situaţiei, Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei a început lucrări de renovare şi dotarea cu obiecte sanitare antivandalism.

"Conducerea Spitalului a declarat că au fost solicitate fonduri pentru modernizare atât autorităţilor locale, cât şi Ministerului Sănătăţii, răspunsul fiind în sensul că fondurile sunt disponibile doar pentru achiziţionarea de aparatură medicală, nu şi pentru modernizare", mai arată Avocatul Poporului.

Instituţia a emis o serie de recomandări Spitalului Municipal Sighetu Marmaţiei în acest caz:

"- reducerea numărului de paturi în saloanele care nu respectă condiţiile minime de cazare în aşa fel încât să fie asigurat spaţiul corespunzător fiecărui pacient
- relocarea pacienţilor internaţi în saloanele în care normele legale menţionate în cele ce preced sunt încălcate în mod flagrant.
- va dispune măsurile necesare pentru asigurarea dotării minime sanitare aferente salonului de pacienţi adulţi, repararea, zugrăvirea saloanelor care prezintă un grad ridicat de deteriorare şi igienizarea toaletelor, în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în Norma din 26 iulie 2006 privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor din spital
- standardizarea Registrului de contenţionare;
- aplicarea măsurii contenţionării doar în limitele specificate de normele legale expuse în cele ce preced;
- achiziţionarea unor mijloace de contenţionare omologate.
- amenaj area camerei de izolare.
- va dispune măsurile necesare pentru completarea şi ocuparea posturilor vacante".

Pe 3 septembrie, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a sesizat faptul că la Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei din judeţul Maramureş persoane cu dizabilităţi psihosociale şi intelectuale sunt închise în cuşti, altele fiind legate cu cămăşi şi fâşii din cârpe de paturi şi cere intervenţia ministrului Sănătăţii.