Ce repercusiuni are decizia CCR privind constituţionalitatea SIIJ? Ce spun foştii judecători Toni Neacşu şi Augustin Zegrean

Decizia de astăzi este importantă, consideră fostul judecător CSM Toni Neacşu, cel puţin din perspectiva motivării hotărârii Curţii Europene de Justiţie din 18 mai, care, la apariţia ei, a fost interpretată că justificând desfinţarea SIIJ-ului, pe lângă alte măsuri.

„Decizia CRR este foarte importantă pentru că vine şi stabileşte că judecătorul român nu poate, în baza acelei decizii a Curţii Europene de Justiţie, să decidă de capul lui, să spunem, desfiinţarea SIIJ sau constatarea faptului că aceasta structura specială de parchet nu ar întruni condiţiile convenţionale, respectiv constituţionale”, a declarat la Aleph News, Toni Neacşu. 

Potrivit fostului judecător CSM, prima consecinţă a deciziei CCR este faptul că se va opri valul de dosare din justiţie în care s-a pus în discuţie existenţa legală a SIIJ-ului. „Se va opri acest val pentru că nu se mai poate da o hotărâre judecătorească în condiţiile în care există această decizie a Curţii Constituţionale”, a afirmat Neacşu.

Acesta consideră că decizia CCR privind constituţionalitatea SIIJ este importantă şi pentru că stabileşte ordinea de prioritate între Constituţia României, legislaţia internă şi respectiv tratatele internaţionale şi deciziile Curţii Europene de justiţie.

„Constituţia României este totuşi deasupra oricărei hotărâri a Curţii Europene de Justiţie prin care s-a interpretat o dispoziţie a tratatului.  Vă garantez că această decizie va face carieră şi va aranja pe alte baze orientarea din acest moment. Ieri sau alaltăieri o instanţa naţională, Curtea de Apel Piteşti, tocmai decisese cumva de capul ei, că această SIIJ este neconstituţională,” a concluzionat Neacşu. 

Curtea de Justiţie a UE a hotărât pe 18 mai că rămâne la latitudinea autorităţilor naţionale din România să decidă dacă înfiinţarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor (SIIJ) respectă cererile de independenţă.

Augustin Zegrean: „Dacă e constituţională nu înseamnă că nu poate fi desfiinţată, nu au spus că trebuie să rămână”

Fostul judecător CCR, Augustin Zegrean, în opinia căruia secţia nici nu trebuia înfiinţată, interpretează că decizia CCR de marţi nu împiedică desfiinţarea legii de înfiinţare a Secţiei care anchetează magistraţii. 

„Curtea Europeană nu a spus franc trebuie desfiinţată, a spus că trebuie avută în vedere dorinţa magistraţilor, dacă ei solicită o astfel de instituţie. Nu ştiu care sunt motivele pentru care CCR a spus astăzi că SIIJ e constituţională, dar dacă ei spun că e constituţional nu înseamnă că nu poate fi desfiinţată, nu au spus că trebuie să rămână, au spus că este constituţională, sunt şi alte lucruri inutile dar sunt constituţionale.”, a afirmat Zegrean

Preşedintele CCR Augistin Zegrean a afirmat că, în general, CCR a fost în ton cu deciziile CJUE dar am avut şi situaţii când nu au fost de acord. „A fost povestea cu interceptările şi stocarea convorbirilor telefonice declarată neconstituţională şi la 2 ani după ce noi am declarat-o neconstituţională şi Curtea Europeană de Justiţie a declarat normă europeană care obligă la acest lucru să o desfiinţeze, deci CJUE a spus da, este neconformă cu tratatele europene.”, a afirmat Zegream.

Potrivit acestuia, lucrurile se vor complică pentru că au apărut două instanţe care au spus că această secţie nu trebuie să existe.

„Vom vedea practica instanţelor judecătoreşti în continuare. E prematur să ne pronunţăm că vor ţine seama sau nu vor ţine seama de decizia curţii, am mai avut situaţii şi de o parte şi de altă a baricadei. Nu este nimic dezastruos în decizia de astăzi, dacă parlamentul decide să desfiinţeze poate să desfiinţeze secţia aceea specială chiar dacă curtea a decis că nu este neconstituţională,” a mai spus Zegrean

Context 

Magistraţii Curţii Constituţionale a României au stabilit, marţi, că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) este constituţională, într-o analiză pe care au făcut-o la hotărârea din 18 mai 2021, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Curtea a analizat cererea astfel formulată şi a constatat că, din perspectiva controlului de constituţionalitate, Hotărârea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 şi rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, aşa cum o făcuse în prealabil şi instanţa constituţională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 şi caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., şi nici cu privire la conţinutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credinţă cu Comisia Europeană „pentru a surmonta […] dificultăţile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referinţă menţionate”. Prin urmare, Curtea şi-a menţinut jurisprudenţa anterioară şi a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituţionalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituţie – Decizia 2006/928 -, prin dispoziţiile şi obiectivele pe care le impune, nu are relevanţă constituţională, întrucât nu complineşte o lacună a Legii fundamentale şi nici nu stabileşte un standard mai ridicat de protecţie decât normele constituţionale în vigoare.