Ce sume s-au investit în spitalele preluate. Bucureştiul este pe primul loc, la polul opus Olt şi Vrancea cu 0 lei

Cifrele au fost anunţate, vineri, de ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, care a prezentat un raport al contribuţiilor locale pentru unităţile sanitare la un an după descentralizarea acestora.

Raportul a fost finalizat pe baza datelor oficiale transmise de unităţile sanitare prin unităţile de sănătate publică şi confruntate cu datele de execuţie centralizate la Ministerul Finanţelor.

"În urma descentralizării unităţilor sanitare către consiliile judeţene şi primării valoarea investiţiilor pe care acestea le-au efectuat în sistemul sanitar au crescut semnificativ, de peste şase ori în ultimii trei ani. Există autorităţi locale care au înţeles importanţa investiţiilor în sănătate, dar sunt şi situaţii în care acestea preferă să investească mai mult în echipele de fotbal, de exemplu decât în sănătatea concetăţenilor", a declarat ministrul Sănătăţii.

Conform Raportului MS, în anul 2008, la nivel naţional, consiliile judeţene şi primăriile au alocat pentru investiţiile din unităţile sanitare prevederi bugetare în valoare de 53,6 milioane de lei. În anul 2009, suma a crescut la 99 milioane de lei, pentru ca în anul 2010 aceasta să îşi majoreze valoarea de peste cinci ori, ajungând la 290,7 milioane de lei.

În 2011, autorităţile locale au prevăzut pentru cheltuielile cu spitalele pe care le administrează suma de 344, 4 milioane de lei. În 2011, până la 31 mai au fost cheltuite peste 105 milioane de lei din prevederile bugetare ale autorităţilor locale pentru sistemul sanitar, a mai spus ministrul.

În anul 2008, media naţională a sumelor investite pe cap de locuitor prevăzută de autorităţile locale a fost de 3,2 lei/cap de locuitor, cea mai mică rată de investiţie. În 2009, suma a crescut la 4,5 lei/cap de locuitor, în 2010 a ajuns la 12,6 lei medie naţională /cap de locuitor.

"La un an după descentralizare, în 2011 înregistrăm o creştere a mediei naţionale de investiţii/cap de locuitor la 16,1lei", a spus Cseke Attila.

După descentralizare, atât în anul 2010, cât şi în 2011, o treime din suma alocată de către autorităţile locale pentru spitale a fost utilizată pentru funcţionarea administrativă a unităţilor (apă, lumină, canalizare, carburanţi, materiale sanitare etc), fiind vorba despre 104.902.000 lei în 2010, respectiv 111.317.000 lei în 2011. Pentru dotări cu aparatură medicală s-au alocat aproximativ 90.000.000 lei pe an.

În anul 2010, consiliile locale şi primăriile din judeţele Olt, Vrancea, Botoşani, Buzău, Dâmboviţa, Teleorman, Ialomiţa, Gorj, Caraş Severin, Tulcea, Călăraşi, Brăila, Vâlcea, Giurgiu au repartizat cele mai puţine fonduri pentru unităţile sanitare pe care le administrează.

'Avem două judeţe, Olt şi Vrancea, care au zero lei contribuţie pentru spitalele din judeţ. În Botoşani s-au investitt 290.000 de lei. Cu această sumă se poate achiziţiona un ecograf de performanţă medie sau două aparate de ventilaţie", a susţinut ministrul Sănătăţii.

În acelaşi an, la polul opus s-au aflat autorităţile din Bucureşti, Cluj, Ilfov, Prahova, Braşov, Covasna, Hunedoara, Timiş, Mureş, Maramureş.

În 2010, cele mai multe fonduri au fost investite de autorităţile din Bucureşti, 129.701.000 lei, urmate de cele din Cluj cu 18.450.000 lei, Ilfov şi Prahova cu 11.521.000 lei, respectiv 11.411.000 lei.

În anul 2011, pe ultimele locuri la prevederi bugetare alocate unităţilor spitaliceşti sunt Vrancea cu 70.000 lei, Teleorman cu 205.000 lei, Ialomiţa cu 340.000 lei, Călăraşi cu 519.000 lei, Dâmboviţa cu 533.000 lei şi Vaslui cu 695.000 lei.

Şi în 2011, autorităţile Capitalei au investit cei mai mulţi bani pentru sănătate, respectiv 118.051.000 lei (mai puţin decât în 2010), Cluj cu 18.413.000 lei, Bacău 17.989.o00 lei, Ilfov,14.270.000 lei, Prahova 13.612.000 lei, Galaţi 13.262.000 lei, Timiş 12.637.000 lei, Iaşi 11.919.000 lei, Maramureş 8.745.000 lei.

Începând de vineri, Ministerul Sănătăţii va face publică pe pagina de web, lista cu investiţiile realizate de autorităţile locale din fiecare judeţ, pe fiecare judeţ în parte.

Potrivit HG din 2 iunie 2010, 373 de unităţi sanitare publice cu paturi au fost propuse petnru transferarea managementului asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria municipiului Bucureşti. Pentru 370 de unităţi au fost semnate protocoalele de predare-primire, iar trei toate din Vrancea nu au fost preluate de CJ nici până în prezent a mai spus ministrul.